Plimbare cu telescaunul în Vatra Dornei

Cuprins

Nu știți de la ce vârstă puteți merge cu cei mici la munte? Sau și mai mult, de când îi puteți lua cu voi într-o plimbare în telescaun? Nu știți unde puteți găsi o variantă sigură și pe placul copiilor? Sau poate vreți să aflați cum a decurs o astfel de experiență pentru alți părinți cu pitici? Noi vă povestim experiența noastră de la Vatra Dornei.

La ce vârstă poți să urci cu telescaunul?

Povestea mea de azi răspunde acestor întrebări, pentru că ai mei părinți nu au stat prea mult pe gânduri când, cazați fiind în Vatra Dornei, am dedicat o jumătate de zi plimbării cu telescaunul până în vârful pârtiei de schi. Și bine au făcut, pentru că altfel am fi ratat o experiență pe cinste!

Drumul spre telescaun

Ne-am ales o zi cu soare, fără nori sau ceață, ca munții să se vadă bine și eu să mă pot bucura de un peisaj cât mai colorat. Punctul de plecare se află pe strada Negrești, unde am ajuns și noi, pregătiți de îmbarcare. Până la telescaun urcăm niște trepte roase de timp (abia la întoarcere am aflat că există o altă cale de acces, în spatele clădirii, cu scări nou amenajate, ce fac legătura între telescaun și o parcare spațioasă, pentru cei veniți cu mașina).

20160828_124342

Odată ajunși, aspectele logistice și financiare ocupă puțin timp: cumpărăm biletele, așteptăm în rând de câte doi până ajunge scaunul nostru și sărim în el (sărim la propriu, căci urcarea se face din mers; doi domni ne ajută să urcăm în siguranță și în timp util). În brațe la tati, eu am fost mai norocos: nu am avut nimic altceva de făcut decât să mă bucur de noua experiență.

20160828_124712

Dealul Negru – Vatra Dornei

Și, ca să mă laud puțin, recunosc că am fost foarte cuminte, nu le-am creat nicio emoție părinților pe parcursul „călătoriei”. Atât de fascinat am fost de peisajele ce se desfășurau în jurul meu, de înălțimea la care pluteam și de atât de mult verde, încât am uitat de orice altceva pentru aproape jumătate de oră – cât durează un drum până în vârful pârtiei Dealul Negru, la 1300 metri înălțime. Și chiar dacă aparatul foto nu poate cuprinde decât imagini fragmentate a tabloului perfect de acolo de sus, vă las aici câteva fotografii care să vă convingă, o dată în plus, că Vatra Dornei e una dintre cele mai frumoase așezări de munte pe care țărișoara noastră le are.

20160828_124907
20160828_125804
20160828_130149
20160828_130255

Vârful munteul

Ajunși în vârf, sărim din scaun (ajutați de alți doi domni amabili) și observ curios că perspectiva se schimbă: suntem înconjurați de munți, iar orașul nu se mai vede, rămas în urmă mic și departe.

20160828_130345
20160828_131057
20160828_131134

Cabana din vârf – Vatra Dornei

Facem o pauză pentru un suc rece la cabana de aici (soarele a fost destul de puternic pe „drum”) și dăm apoi o raită să analizăm împrejurimile. Descoperim astfel câteva pensiuni cochete, perfect amplasate, cu loc de joacă pentru copii, curți generoase, spațiu pentru grătar și o vedere unică. Peste drum, o poieniță special amenajată oferă experiența unei lecții de echitație la înălțime: cai robuști de munte pentru cei mari și ponei cu lipici pentru cei mici își așteaptă cuminți rândul să facă pe cineva fericit („Trebuie să ne întoarcem aici negreșit!” era în mintea noastră, a fiecăruia).

20160828_140128
20160828_140324
20160828_141543
20160828_141557

Văile din Vatra Dornei

Câțiva pași mai încolo, peisajul ne copleșește: printre munții îmbrăcați în brazi falnici, se zăresc presărate sate ca niște cutiuțe colorate – Sărișoru Mare și Șarul Dornei par semănate printre coline și văi, doar pentru a crea tabloul perfect.

20160828_135405
20160828_135656

Mai împliniți, mai fericiți și mai obosiți de aerul tare de munte, coborâm din nou în oraș cu bătrânul telescaun (datează tocmai din anul 1980, când ai mei nici nu erau născuți). Bineînțeles că legănarea lui ușoară m-a adormit pe loc, așa că am ratat peisajul de la întoarcere. Dar mami a avut grijă să îl imortalizeze pentru cutiuța cu amintiri frumoase.

20160828_142536

Din spatele cortinei – plimbarea la Vatra Dornei

Prețul unui bilet dus-întors este de 20 lei pentru adulți și 12 lei pentru copiii mai mici de 7 ani. Însă cei micuți ca mine stau în brațe și merg gratuit 

Durata traseului dus-întors este de aproximativ 50 de minute, pe o distanță de 3 km și cu o viteză de aproape 2 metri/secundă.

Telescaunul nu pornește decât dacă există 15 doritori, problemă pe care noi nu am întâmpinat-o, deoarece pare a fi destul de solicitat. Numărul maxim de călători nu poate depăși 200 de persoane pe tură.


Și, poate am uitat să vă spun: traseul telescaunului din Vatra Dornei este cel mai lung din țară, iar ozonul din zonă este cel mai calitativ (cred că voi afla când voi fi mai mare ce înseamnă asta exact) – câteva motive în plus să așteptăm cu nerăbdare să îl parcurgem din nou, admirând poate, data următoare, peisajul de iarnă…

Și dacă v-au plăcut poveștile noastre, vă așteptăm să vă alăturați pe pagina noastra de Facebook și pe Grupul Familiilor Calatoare pentru și mai multe idei utile despre călătoriile cu copii.

Hai cu noi în excursii de grup

Exploreză și alte călătorii

Comentarii

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Fii la curent cu ultimele noastre călătorii!