Malta nu e o insulă în care să te plictisești. Până și eu, un piticot de 3 luni, nu am simțit cum a trecut timpul. Am avut însă ocazia să văd atât de multe lucruri frumoase, încât m-aș întoarce și a doua oară, căci natura din Malta este cu adevărat spectaculoasă.
Prima oară am fost la plajă. De fapt am mers de mai multe ori – dimineața devreme și uneori după-amiaza târziu. Mami mi-a arătat ce e nisipul, iar tati mi-a făcut cunoștință cu valurile. În rest stăteam în cărucior și leneveam sub umbreluța mea albastră și, la cât de bine era, de multe ori adormeam dus.
Nu are țărișoara asta prea multe plaje, dar Golden Bay și Mellieha Beach au fost pe gustul nostru. Și nu doar al nostru: foarte mulți copii cu părinții lor se jucau pe lângă noi. Zic ai mei că e un loc foarte „child friendly„.
Tot în primele zile m-am plimbat printr-o grădină mare și colorată, cu miros parfumat. Recunosc, liniștea de aici m-a adormit buștean. Dar tot am avut ocazia să zăresc printre gene porți mari din cărămidă galbenă, pisici leneșe întinse la soare, lacuri cu lebede sau broscuțe țestoase și o mulțime de flori în toate culorile. Nici nu e de mirare, când vorbim tocmai de grădinile prezidențiale din jurul Palatulului San Anton. Și dacă tot ajungeți până aici, o plimbare pe străduțele cochete din preajma palatului nu strică. Mami a prins câteva cadre frumoase acolo.
De aici însă, o plimbare la apus de soare pe Dingli Cliffs, de-a lungul coastei cu vedere la mare, a fost o adevărată încântare pentru ochișorii mei curioși. Am văzut cerul colorat în nuanțe de roșu pe care nu le mai cunoscusem până atunci, cu reflexe în marea ca o oglindă, țărmuri înalte mai mult sau mai puțin abrupte și o bisericuță uitată de lume pe marginea stâncilor, dar foarte apreciată de miri în ziua nunții (după cum am avut chiar noi ocazia să vedem).
Bomboana de pe tort a fost însă St Peter’s Pool, piscina natural formată de apa mării lovind între stânci – o apă verde și liniștită ce strălucește de departe. Drumul până acolo, însă, nu este prea prietenos pentru cărucioare cu pitici mici călători, așa că a trebuit să renunț la el, iar tati a avut nevoie de ceva energie ca să mă ducă în siguranță până jos. Totuși, priveliștea a meritat tot efortul, iar mami a fost foarte mulțumită de bronzul auriu pe care l-a furat la plecare.
Seara ne-am plimbat prin portul cu bărcuțe din Saint Paul’s Bay, un orășel mic și liniștit de lângă Mellieha, cu terase largi și faleză luuungă. Atât de lungă încât am putut să trag un pui de somn pe cinste, cât timp mami și tati m-au plimbat pe lângă mare. Și tot plimbându-ne, am ajuns și la un vechi turn de observație, Wignacourt Tower, cel mai vechi de acest tip din Malta. Poate fi chiar vizitat, fiind amenajat acum ca muzeu. Mai pe scurt, ne-a plăcut acest orășel liniștit, un loc foarte potrivit pentru copilași somnoroși ca mine, atunci când vor să facă plimbarea de seară înainte de somn.
Bineînțeles că au mai rămas locuri de văzut și pentru data viitoare, așa că am trecut deja pe listă Grota Albastră sau insula Gozo, unde nu am mai reușit să ajungem. Dar tocmai de asta natura din Malta e frumoasă, pentru că nu te lasă să te plictisești când vii în vizită 🙂