Weekend de februarie în Alsacia | Colmar și împrejurimi

A doua parte a iernii e pentru noi un prilej bun pentru city break-uri și întâlniri cu prietenii prin țările Europei. După ultimul weekend din ianuarie petrecut la Londra, primul weekend al lui februarie ne-a găsit în Franța, o țară pe care o cunoaștem bine, dar pe care am colindat-o mai mult în studenție decât cu copiii. Așa că am hotărât să mergem la Colmar.

Până acum câțiva ani probabil nu ne-am fi gândit la această destinație, dar renumele pe care orașul l-a obținut, mai ales în preajma sărbătorilor, l-a pus pe harta locurilor șarmante ale Europei unde ne-am dorit și noi să ajungem.

Unde am mai ajuns cu Albert în Franța:

>> City break cu prieteni la Lyon

>> Grenoble, un oraș de vizitat toamna

Cum am ajuns în Colmar

Wizz Air are zboruri directe din București la Basel, orașul de la granița cu Elveția care e la 60 k distanță de Colmar. Așa că:

• am zburat din București la Basel cu Wizz Air -> 49 ron pe sens ne-a costat zborul, iar durata a fost de aproximativ 2 ore jumătate;
• de la aeroportul din Basel (care are interesanta caracteristică de a fi împărțit între două țări – Elveția și Franța) am lua busul care asigură transportul în comun până la Gara Saint-Louis din Basel -> costul biletului este de 2,5 Euro / persoană, copiii cu vârsta mai mică de 6 ani merg gratis, iar cursa durează aproximativ 5 minute –> detalii despre programul busului se găsesc aici.
• de la Gara Saint-Louis am luat trenul până la Colmar; sunt mai multe trenuri care parcurg acest traseu zilnic, dar e important de luat biletele din timp de pe site-ul SNCF, pentru că prețul călătoriilor cu trenul crește în Franța cu cât data călătoriei e mai aproape de momentul achiziției. Drumul cu trenul durează aproximativ jumătate de oră.

Ce am văzut în Colmar

Odată ajunși în Colmar, am găsit aici un orășel alsacian parcă rupt din povești, colorat și însorit, indiferent dacă afară este sau nu soare.

Am pornit la pas prin centrul istoric din Colmar.

Noroc cu harta turistică pe care am găsit-o la cazarea noastră, dar sigur se găsește în multe locuri și, în special, la Oficiul de Turism din Colmar. Așa ne-am putut orienta pe traseul turstic marcat pe hartă, ce trece prin cele mai importante puncte ale orașului, pe lângă clădiri istorice și locuri scenice din miezul orașului. O puteți downloada gratuit și de pe site-ul Oficiului de Turism din Colmar de aici.

Cu ce ne-a cucerit Colmar? Cu o multitudine de căsuțe cu fațade colorate în nuanțe vesele și cuceritoarele „colomabages” – acea arhitectură specifică regiunii, pe bârne de lemn -, cu străduțe pietruite, ursuleți agățați la ferestre, decorațiuni de Crăciun încă rămase după sărbători și o gondolă ce trece alene pe canalul cu apă ce străbate orașul.

Am pornit de lângă Oficiul de Turism și am luat-o la pas agale spre Musée Hansi și Maison des Têtes, două clădiri-emblemă ale orașului, cu fațade frumos decoarate.

Am trecut apoi pe lângă Biblioteca și Église des Dominicains și curând am ajuns pe străduțele înguste ce dau în Place de la Cathédrale, unul din punctele cele mai cunoscute din Colmar. Aici poți vizita drăguțul Muzeu al Ciocolatei (Musée du chocolat), poți intra în impozanta catedrală Collégiale Saint-Martin sau poți pur și simplu să te odihnești pe una din bănci, la poalele măreței catedrale.

Ne-am continuat plimbarea pe Rue des Clefs, aspectul orașului începe să fie din ce în ce mai atractiv, suntem în mijlocul orașului vechi, ne bucurăm de fiecare clădire pe lângă care trecem, facem fotografii una după alta, ne oprim să admirăm străduțe, balcoane, colombaje, culori…

În apropiere, un alt loc atractiv pentru copii ne invită să îi trecem porțile: Musée du Jouet, un loc ce adună o colecție impresionantă de jucării, specifice unei vaste perioade, din secolul XIX până în prezent. Sunt toate șansele să cazi aici în butoiul cu melancolie, regăsind aici versiuni ale jucăriilor preferate din copilăria noastră și povestind despre ele acum propriilor tăi copii. Cât despre cei mici, la al doilea etaj pot găsi o rețea de trenuri în format mare care îi vor captiva, cu siguranță!

După ce reușești să ”scapi” de aici, drumul continuă spre Place Jeanne d’Arc și Temple Saint Matthieu, altă biserică istorică a Colmarului.

Rețeaua de străduțe de aici e printre preferatele noastre, în jurul Place du 2 Février și până la Place de l’Ancienne-Douane, unde am făcut și cele mai frumoase poze, lângă micul canal cu apă și podul ce îl traversează.

Aici ne apropiem deja de canalul cu apă principal ce traversează orașul și unde e, probabil, cea mai turistică zonă din tot orașul. Cele mai drăguțe case, lipite unele de altele, trecând de la o culoare la alta. Poduri pline de lăcățele roșii în formă de inimioară, marcând urmele lăsate de sutele de îndrăgostiți ce au trecut pe aici. Marché Couvert, pe malul apei, de unde poți cumpăra produse tradiționale, locale, delicates specifice Alsaciei și Franței.

Tot din piață poți intra și la singurul restaurant cu terasa amenajată chiar pe apă, de unde ai cea mai bună vedere. Servirea nu e top (doamna ce ne servea era cam antipatică), dar tartes flambées erau delicioase, iar însoțite de un kir royal, experiența este exact ce trebuie. 🙂

Canalul cu apă străvezie ce trece prin Colmar, e de fapt o parte din râul Lauch, dar aspectul lui pitoresc, cu aer romantic i-a adus numele de Petite Venice. Sau poate numele vine de la bărcuțele cu fund plat, folosite inițial de către pescari pentru transportul mărfurilor, iar acum mai mult în scop turistic, care se aseamănă cu mai renumitele gondole și duc cu gândul spre frumosul oraș italian al gondolelor.

Așadar, am urcat și noi mai în aval, de-a lungul Quai de la Poissonnerie, până în punctul de unde pleacă bărcuțele destinate turiștilor. Sunt semne care te direcționează spre micul port, în această perioadă a anului doar o singură barcă parcurge traseul pentru turiști, dar în perioadele de sezon, numărul acestora se înmulțește.

Plimbarea cu barca a fost cu adevărat relaxantă și plină de informații interesante. În timp ce ne purta pe apă, prin zone complet naturale, dar și prin zona rezidențială unde e important să nu faci mult zgomot și trecând pe sub poduri unde trebuia să ne aplecăm ca să ne putem strecura, barcagiul nostru ne povestea despre legende și istorii ale orașului, o delectare după o zi întreagă de colindat pe străduțele pietruite, dintr-o parte în cealalta a centrului vechi.

După ce am încheiat plimbarea pe apă, pentru că seara se apropia deja, am mai făcut un ocol prin fața Licée Bartholdi, iar de aici am declarat ziua încheiată, obosiți, dar încântați peste măsură de acest orășel alsacian frumușel și cochet.

Seara ne-a găsit în parcul de la Castelul de apă și Curtea de Apel din Colmar.

Două monumente impozante și un parc înverzit în jurul lor, ceva mai în afara centrului istoric, dar deloc de neglijat, aici e locul unde ne-a găsit apusul de soare, undeva în apropierea Gării de Colmar.

Tot aici e și punctul maxim al traseului propus pe harta turistică, așa că de aici ne-am întors prin parcul Champ de Mars spre centrul vechi și de aici la cazarea noastră din oraș.

Zilele următoare am trecut pe lângă Statuia Libertății din Colmar.

Pentru că însuși creatorul faimoasei Statui a Libertății din New York provine din Colmar, în sensul giratoriu al unei intersecții de la intrarea în oraș se înalță o copie a celebrei statui. Lumea se oprește să își facă poze aici, așa cum am făcut și noi.

În centrul istoric poate fi văzută și casa natală a lui Auguste Bartholdi, cel care a creat celebra statuie ce a ajuns la New York.

Colmar pentru copii

Pe lângă plimbările pe cât de lungi și pe atât de plăcute, Colmar are și locuri atractive pentru cei mici, dacă îl vizitați în familie. Nouă ne-au atras atenția în special:

• Musée du Chocolat, unde poți vedea cum se prepară ciocolata franțuzească, dar poți și degusta deliciosul desert.
• Musée du Jouet, o incursiune în lumea jucăriilor de peste 100 de ani și mai bine, până în prezent.
• Petite Venice, pentru o plimbare alene cu barca, a fost una din activitățile preferate ale copiilor aici.
• Trenul turistic ce plimbă viziatorii prin centrul istoric al Colmarului e și el o atracție pe care copiii și-au dorit-o la unison.
• O pauză de joacă la spațiile special amenajate pentru copii (în Colmar am găsit locuri de joacă în parcul Champ de Mars) îi resetează pe cei mici de fiecare dată în călătorii.

Ce am vizitat în jurul Colmar

În cele câteva zile petrecute în Alsace, nu am stat doar în Colmar, pentru că întreaga zonă e superbă, cu sătuce medievale, podgorii de viță-de-vie și peisaje pitorești.

În trei astfel de sate alsaciene am ajuns și, chiar dacă per ansamblu seamană între ele, fiecare are șarmul lui și ceva ce îl diferă de restul.

Riquewihr, curcubeu de culori

Așa arată 𝐑𝐢𝐪𝐮𝐞𝐰𝐢𝐡𝐫, unul din satele din Alsacia, la doar 12 km de Colmar, o bijuterie medievală perfect păstrată, în ciuda războaielor ce au trecut peste el.

Dincolo de porțile fortificate de la intrarea în oraș culorile explodează în cele mai diverse nuanțe, casele medievale cu 𝘤𝘰𝘭𝘰𝘮𝘣𝘢𝘨𝘦𝘴 te îmbie să le treci pragul, din ferestre sclipesc suveniruri, decorațiuni de Crăciun, ornamente din sticlă, ceramică de Alsacia…

Strada principală din cetatea medievală e cea care atrage, în general, toate privirile, dar străduțele adiacente sunt cel puțin la fel de frumoase. Tot satul, de altfel, e frumos ca o poveste.

Ne aflăm pe faimosul Drum al Vinului (𝘙𝘰𝘶𝘵𝘦 𝘥𝘦𝘴 𝘝𝘪𝘯𝘴 𝘥’𝘈𝘭𝘴𝘢𝘤𝘦), în mijlocul Alsaciei, regiunea franceză renumită pentru calitatea vinurilor sale. Așa că e musai să te așezi la terasa unei 𝘣𝘳𝘢𝘴𝘴𝘦𝘳𝘪𝘦, oricare ar fi ea – toate sunt bune aici – doar ca să savurezi un pahar de vin bun, cu privirea pierdută spre podgoriile de viță-de-vie ce se întind pe colinele de dincolo de sat.

Un loc ce te încarcă, te încântă și îți intră în suflet efectiv prin toți porii.

Eguisheim, cel mai frumos sat din Franța

A fost desemnat cel mai frumos sat din Franța acum ceva ani. Între timp a devenit și “satul preferat al francezilor” la o emisiune TV.

𝐄𝐠𝐮𝐢𝐬𝐡𝐞𝐢𝐦 a fost cel de-al doilea sătuc din Alsacia unde am ajuns si noi, la doar 7 km de Colmar.

Cochet și cu șarm acest sătuc alsacian, fără doar și poate, dar ceva cam adormit l-am găsit noi. Poate din cauza perioadei de concedii ce urmează inevitabil după sărbătorile de iarnă în această regiune, poate și pentru că trecusem de ora prânzului și localnicii erau în pauza de siestă.

Cert e ca străduțele lui pietruite erau aproape goale, restaurantele mai toate închise, magazinele cu obloanele trase… nici ornamente de Crăciun nu prea mai erau, nici nu e încă vremea florilor ce umplu de obicei balcoanele caselor din belșug când vremea e mai caldă.

Satul intrase într-o amorțeală caldă și duioasă, păstrându-și totuși frumusețea intactă. Doar berzele mai mențineau vie atmosfera, cu fâlfâit de aripi din cuiburile lor, amenajate în vârful turnurilor castelului din piața centrală.

Ne-am bucurat însă de cea mai bună 𝘵𝘢𝘳𝘵𝘦 𝘧𝘭𝘢𝘮𝘣é𝘦 la unul din puținele restaurante rămase deschise, de culorile vii, de arhitectura cu 𝘤𝘰𝘭𝘰𝘮𝘣𝘢𝘨𝘦𝘴, de o plimbare alene pe străduțele pietruite ce urcă și coboară în cercuri și de câteva momente de odihnă în piața centrală, la poalele castelului.

Kaizemberg, satul de la poalele cetății

Ultimul dar nu cel din urmă a fost 𝐊𝐚𝐲𝐬𝐞𝐫𝐬𝐛𝐞𝐫𝐠, cel de-al treilea sătuc din apropierea orașului Colmar unde am ajuns în weekend-ul nostru alsacian.

Și chiar dacă în poze poți avea impresia că toate seamănă între ele, în realitate fiecare are farmecul și specificul lui.

Aici am descoperit cele mai decorate obloane și fațade ale caselor din centrul istoric, pictate, împodobite, înfrumusețate cu mult bun gust și fără a își pierde specificul locului.

Satul s-a dezvoltat în valea săpată de râul Weiss, la poalele dealului pe care au mai rămas acum doar ruinele unui măreț castel ce avea rolul de a controla întreaga regiune. Povești de demult apuse zac între zidurile ce străjuiesc și acum din vârful colinei, în timp ce apele râului scaldă podurile de piatră și temeliile caselor colorate ce îi mărginesc albia.

O ultimă cafea sorbită cu poftă la una din terasele cu vedere spre străduțele pietruite din Kaysersberg și escapada noastră în Franța s-a încheiat, mai repede decât am fi sperat.

Ce am mâncat în Colmar

Nu doar locurile sunt faine în Alsace, ci și mancarea franțuzească e un adevărat motiv pentru care merită să faci o plimbare până aici. De la sutele de feluri de brânză, care de care mai gustoasă (chiar dacă unele au un miros greu, dar acelea sunt cele mai bune :D), la melcii în unt sau specificele tartes flambées din aceasta regiune… totul e absolut yuuummy! Recunoaștem că ne-am întors cu ceva kilograme în plus după zilele petrecute în Franța! :))

Ce e specific Alsaciei și merită încercat musai?

• Tartes flambées – par că se asemeană cu pizza, dar nu e pizza, e o tartă cu un aluat foarte subțire, cel mai des de formă ovală, în varianta clasică acoperit cu brânză albă sau cremoasă, cu ceapă feliată și bucățele de bacon. De la rețeta clasică s-au dezvoltat și alte variante, cea cu brânză Munster fiind cea mai delicioasă, după părerea noastră (dar și cu mirosul cel mai greu de suportat). 😀

• Melcii – la fel ca în toată Franța, melcii sunt la mare căutare și aici. Gătiți în sos de unt și verdețuri, sunt un adevărat deliciu și merită să îi încercați dacă ajungeți în Franța.

• Variațiile de brânzeturi franțuzești – Camambert și Brie, cele care ajung în mod normal la noi, nu sunt nici pe departe singurele feluri de brânză delicioase pe care Franța le produce. Am avut ocazia să încercăm în Alsacia nenumărate tipuri de brânză, dar dintre toate preferate noastre sunt Mont d’Or și Munster.

Ah, si vinurile! Suntem in plină zonă viticolă în Alsacia și vinurile sunt super bune și calitative!

• Cremant – un fel de vin spumant sec produs chiar în regiunea vinului alsaciană, produse similar cu mai faimoasa champanie, dar la fel de calitativ.

• Pinot gris – un tip de vin alb, de calitate superioară, produs tot în această regiune, ce are la bază un tip aparte de viță-de-vie ce poară același nume (Pinot gris), datorită nuanței gri-violaceu a boabelor de strugure.

• Kir royal – un cocktail franțuzesc de această dată, pe bază de șampanie, cu o culoare rubinie, într-un pahar tip flaut e un adevărat răsfăț la o terasă însorită, cu vedere spre căsuțele colorate ale Alsaciei.

Alte detalii utile pentru o vizită în Colmar

În această perioadă de început de an, am găsit orașul super liber, după agitația turiștilor de sărbători care se adună aici la unul din cele mai renumite Târguri de Crăciun din Europa. Și chiar dacă unele magazine sunt acum închise, orașul are același farmec și mai apoi, când localnicii pleacă în concediu după marea agitație de sărbători și găsești orașul liber și aproape numai pentru tine.

• Cu siguranță Colmar are și mai mult farmec în perioada Crăciunului, dar oricum e un oraș frumos în orice perioadă a anului. Și chiar dacă trecuse Crăciunul, surpriza a fost că am găsit și acum magazine cu tematică de Crăciun deschise, atât în Colmar cât și în satele din jur. Christmas all the way!

• Prin Colmar ne-am plimbat după traseul de pe hărțile orașului care se împart gratuit (la oficiul de turism, noi am gasit și la cazare), sunt niște semne metalice în formă de triunghi lipite pe trotuar, cu fața Statuii Libertății marcate pe ele, ca să marcheze traseul prin oras.

• Există și o linie de mini-bus gratuit care pleacă din fața gării și oprește în mai multe stații din centrul vechi al orașului Colmar.

• În plimbările din afara orașului noi am mers cu mașina unor prieteni, dar am aflat că sunt și busuri de transport public din Colmar spre unele din satele din jur sau o variantă de bus turistic care parcurge Route des Vins d’Alsacia și costă 26 € / persoană.

• Opțiuni de cazare se găsesc pe toate gusturile, și mai piperate și la preturi decente, dacă nu cauți chiar în buricul târgului.

>> Noi ne-am cazat aici: Gîte Les Acacias.

>> Vezi și alte opțiuni de cazare în Colmar aici.

• Dacă e să menționăm și un minus, am găsit oamenii aici cam ursuzi; în special la servirea de la restaurante ni s-au părut tare morocănoși si cam dintr-o bucată.

Dar nu ne-a stresat pe noi asta! Ne-am bucurat de acest loc frumos, de vreme, de culori, de mâncarea bună și de plimbări și am plecat cu gândul de a ne întoarce cât mai curând din nou în Franța.

Până atunci… “À 𝒃𝒊𝒆𝒏𝒕ô𝒕, 𝒃𝒆𝒍𝒍𝒆 𝑨𝒍𝒔𝒂𝒄𝒆!”