Început de iarnă magic în Laponia, Țara lui Moș Crăciun

Cuprins

Există un loc pe care orice copil îl visează de mic. Un loc despre care vorbesc toate poveștile de iarnă, despre care aflăm încă de când suntem de-o șchioapă, un loc cu care adormeam în gând, copiii fiind, în fiecare noapte de Ajun, sperând că Moșul bun, cu barbă albă și sania trasă de reni va porni de acolo și va ajunge și la noi acasă, să ne lase cadouri sub bradul pe care îl împodobisem cuminți. Există un loc unde magia trăiește chiar dacă noi am crescut, chiar dacă mai credem sau nu în Moșul cel bun, chiar dacă suntem sau nu cuminți. Acel loc e Laponia, Țara lui Moș Crăciun, locul unde, ducându-ți copiii tăi de mână, te întorci la tine-copil.

Nu puteam începe luna decembrie mai frumos. Nu puteam petrece mai bine cele 4 zile din mini-vacanța de 1 Decembrie de anul acesta. Nu puteam ajunge în alt loc mai cuprins de magie. Nu puteam redeveni mai copii decât copiii noștri, altundeva decât aici, în Laponia.

Locul unde iernile sunt așa ca în copilăria noastră, cu derdelușuri la tot pasul, cu sănii colorate, cu obraji îmbujorați și nasuri înghețate, cu copaci albi și steluțe de nea ce cad mereu din cer. Unde satul Moșului e plin de luminițe ce te încălzesc, oricât de frig ar fi afară. Unde Moș Crăciun te așteaptă să dea mâna cu tine și să îți primească scrisoarea pe care i-ai scris-o de mult timp. Unde Doamna Crăciun te întâmpină cu o vorbă bună, cu turtă dulce și cu ciocolată caldă. Unde renii Moșului te așteaptă la o plimbare cu sania. Unde ajung scrisorile trimise de copii din toată lumea. Unde elfii Moșului robotesc neîncetat, să aducă bucurie tuturor copiilor, în noaptea de Crăciun.

Aici am ajuns chiar la început de iarnă, în excursia de grup organizată de Familia Hai Hui și Family Travel Bubble, împreună cu prietenii noștri de la Creștem și Călătorim și Travelista.ro, plus alte 53 de familii frumoase ce ne-au însoțit în această aventură. În total un grup mare de copii mari și mici, toți nerăbdători să îl întâlnească pe Moș Crăciun la el acasă!

Cum am ajuns în Laponia

Începem prin a spune că din România nu sunt zboruri directe către Ținutul Moșului, așa că să ajungi în Laponia nu e chiar foarte simplu. Însă excursia noastră s-a bucurat de zbor charter Animawings din București și Cluj direct către Rovaniemi, orașul aflat la câteva minute de Satul lui Moș Crăciun.

Așadar, am pornit dimineață devreme din București, plini de emoții și de bucurie, cu gândul la zăpada ce ne aștepta la destinație. Avionul nostru s-a colorat rapid de cornițe de ren și căciulițe de moși, râsete și voie bună și toată lumea a intrat rapid în spiritul crăciunistic, laitmotivul călătoriei noastre.

După 45 de minute am aterizat la Cluj de unde am preluat restul grupului nostru și așa, cu avionul plin, ne-am ridicat din nou în aer și ne-am îndreptat direct spre destinația noastră, Rovaniemi, unde am ajuns trei ore mai târziu.

Ne-a luat puțin prin surprindere faptul că nu era chiar atââât de frig cum ne așteptam, am călcat cu sfială pe zăpada proaspătă, dar sfiala ne-a fost brusc oprită de bucuria copiilor ce nu mai văzuseră de muuult (sau niciodată) atâta zăpadă și au sărit direct în mormanele de la marginea pistei, atât de nerăbdători încât n-au mai așteptat nici să intrăm în aeroport. 🙂

Am făcut formalitățile de intrare în Finlanda, ne-am așteptat bagajele pe banda ce trecea chiar pe lângă sania lui Moș Crăciun și pe lângă brazi împodobiți, odată ce am ajuns la ieșire am întâlnit elfi simpatici ce ne salutau zâmbind, soarele roșiatic se rostogolea deja pregătindu-se de culcare (chiar dacă abia era ora 13 după masă) și, suprinși așa în peisajul acesta feeric, am realizat pe de-ntregul abia atunci că visul ni s-a împlinit: am ajuns în Ținutul lui Moș Crăciun.

Ce program am avut în cele 4 zile în Laponia

Nici nu am ajuns bine și ne-am cazat, că am și pornit în descoperiri. Programul era plin, căci sunt multe de făcut în Laponia, iar noi am încercat să nu ratăm nimic. Așadar…

Prima zi a fost dedicată muzeelor din Rovaniemi.

Imediat după ce ne-am cazat am pornit într-o plimbare pe jos spre Arktikum, un muzeu al lumii arctice unde am putut descoperi istoria, natura și cultura nordică. O clădire imensă ce trece chiar pe sub autostradă, unde am aflat despre specificul zonei arctice, tipuri de animale ce trăiesc aici, am tras cu ochiul în interiorul caselor localnicilor, am văzut chiar și o auroră boreală perfect simulată la interior și ne-a ajutat să înțelegem mai bine stilul de viață al oamenilor adaptați aici, în aceste regiuni friguroase, dar atât de frumoase.

De aici, am mai făcut un popas chiar în clădirea de lângă Arktikum, la un alt muzeu tematic: Pilke. Povestind prin materiale interactive despre pădurile nordice, muzeul e ca un spațiu imens de joacă, unde copiii s-au distrat explorând joculețele cu tematică forestieră, dar au aflat și despre problemele cu care pădurea se confruntă și amenințările ce o pândesc. Au construit folosind cuburi din lemn, au umplut camioanele cu butuci, au urcat în cabinele uriașelor utilaje, au ajuns și în căsuța din copac și în pădurea întunecată… până când aproape am fost dați afară de ora închiderii. :))

Iar pe drumul înapoi spre hotel, am încins o bulgăreală pe cinste, am făcut îngerași pe zăpadă și ne-am bucurat de covorul gros și alb de nea, încât prima zi petrecută în Rovaniemi a fost declarată un succes, în așteptarea zilei următoare ce avea să ne aducă mult dorita întâlnire cu Moș Crăciun.

***

✅ A doua zi am petrecut-o în întregime în Satul lui Moș Crăciun.

Ne-am trezit de dimineață, super nerăbdători și încântați că vom ajunge în sfârșit în cel mai important loc al călătoriei noastre: chiar satul unde locuiește Moș Crăciun tot timpul anului și de unde el pleacă în fiecare an, în Ajun de Crăciun, să aducă cadouri copiilor.

La mai puțin de 10 minute de Rovaniemi, în satul acesta se țese o întreagă poveste în jurul Moșului și a personajelor care îl înconjoară. Încă de când ajungi aici intri în atmosfera de sărbătoare, de zici că aici e Crăciun în fiecare zi. Căsuțe cu ferestre luminate, brăduți împodobiți, derdelușuri înzăpezite și săniuțe la tot pasul pe care le poți împrumuta gratuit pentru plimbarea prin sat sunt doar primele lucruri care ne-au fascinat atunci când am ajuns la Moș Crăciun acasă, neconfirmând reputația comercială a locului despre care auzisem și noi. Dar noi credem că Grinch a răspândit aceste zvonuri, pentru că locul chiar ni s-a părut de la început cuprins de magie, și câte locuri fermecătoare mai urma să vedem aici…

Am început de dimineață cu o vizită la Ferma Elfilor (Elf’s Farmyard), acolo unde am avut rezervare înainte de program pentru grupul nostru, așa că ne-am putut bucura de tot spațiul în aer liber numai pentru noi.

Ne așteptau derdelușuri și săniuțe colorate, imediat ce am pășit în curtea fermei. Ceva mai încolo erau renii, căprițele, oițe pufoase și chiar alpacale cu blană moale pe care le-am putut hrăni chiar noi, ajutați de elfii Moșului.

Din loc în loc, corturi încălzite ne îmbiau să ne încălzim mânuțele înghețate, pe lângă focul arzând în aer liber, numai bun pentru un grătar proaspăt sau marshmallow cald și rumenit. Ba chiar și Rudolf și-a făcut apariția la un moment dat, însoțit de o Elfiță cu obraji rumeni și codițe-spic, care au intrat imediat în jocul copiilor la o tură de sanie pe derdeluș.

A fost distracție și voie bună la fermă, sub coroanele înzăpezite ale copacilor ce creează un peisaj mirific, ca în iernile despre care citești doar în povești.

***

După ce am lăsat în urmă elfii și ferma lor, ne-am îndreptat spre locul unde se găsesc renii Moșului. La Santa Claus Reindeer drăguțele cornute fac cu rândul pentru a le demonstra și vizitatorilor cum se simte Moș Crăciun în sania trasă de reni. Câte doi reni, înhămați la câte o sanie, merg împreună pe traseul ce trece prin pădure, pe lângă casa Doamnei Crăciun și chiar peste linia Cercului Polar, într-o plimbare lejeră, în tihnă, iar în fiecare sanie pot urca câte doi oameni, ca să nu le fie prea greu renilor Moșului.

În acest timp, elful-îngrijitor le vorbeșe duios, iar nouă ne povestește despre cum sunt crescuți renii de aici, ce program de odihnă și de activitate au și cum unii reni sunt atât de atașați de ce fac o viață, încât chiar și atunci când ies la pensie își doresc să muncească, macar câte o zi pe săptămână, să vadă bucuria copiilor și pe oamenii care îi iubesc și îi admiră.

***

După ce ne-am luat la revedere și de la reni, am încercat o cursă pe zăpadă mai în viteză: o întrecere cu snowmobilul, la Arctic Circle Snowmobile park. Aici copiii au ocazia să facă o cursă cu snowmobilul pe zăpadă, alături de alți participanți la traficul înzăpezit, iar la final obțin permis de conducere pentru snowmobil, valabil trei ani. 🙂

***

După masa de prânz au urmat cele mai așteptate întâlniri ale întregii călătorii. Ne-am îndreptat cu toții către căsuța Doamnei Crăciun (Mrs. Santa Claus’ Christmas Cottage) acolo unde, într-o atmosferă caldă, în miros de turtă dulce și ciocolată caldă, ne aștepta soția lui Moș Crăciun într-o cameră de la etaj, primindu-ne cu o vorbă bună și cu un zâmbet cald.

E adevărat că am cam stat la rând până am reușit să intrăm să o vedem, dar asta doar pentru că Doamna Crăciun e atât de iubită de cei mici încât cu toții ne doream să o vedem, iar cât timp am așteptat am putut să ne bucurăm și de bunătățile de la cafeneaua pe care Doamna Crăciun a amenajat-o la parterul căbănuței sale.

Intrarea la Doamna Crăciun costă 5 euro / persoană, nu îi poți face fotografii cu telefonul propriu, iar fotografia oficială făcută de unul din elfi costă 20 euro în format digital sau 30 euro în format fizic.

***

Ne mai rămăsese o vizită de făcut aici și cea mai importantă: să îl vedem pe însuși MOȘ CRĂCIUN! Așa că ne-am îndreptat spre clădirea biroului său (Santa Claus Office), acolo unde Moșul e prezent tot timpul anului, măsurând timpul și pregătind cadourile împreună cu elfii săi. Pentru că și aici am stat puțin la rând, am avut timp să cunoaștem și o elfiță care vorbea limba română și care ne-a urat „bun venit” și „la mulți ani”, căci era chiar 1 Decembrie, de Ziua României.

Când am ajuns în biroul Moșului, acesta ne aștepta exact așa cum ni-l imaginam: cu barba luuungă, albă și cârlionțată, cu haine roșii și botoși pufoși, cu privirea blândă și vocea caldă. Ne-a spus „bună seara” și „mulțumesc”, ne-a primit cu drag scrisorile pe care i le pregătisem și ne-a oferit un cadou din tolba sa fermecată.

Intrarea la Moș Crăciun e gratuită, iar biroul lui e deschis tot timpul anului. Cadourile pregătite în avans (sau rezervate la fața locului, chiar înainte de întâlnirea cu Moșul) costă 30 euro și conțin un elf de pluș, un caiet, un pix și un tag de bagaje cu un mesaj ce îți confirmă ca ai fost cuminte.

Nici aici nu îi poți face poză Moșului cu aparatele personale, dar poți cumpăra pozele și filmul făcut de către elfii lui. O fotografie în format fizic costă 35 euro, setul digital complet (cu două fotografii, una de la depărtare și una de aproape, plus filmul complet al vizitei la Moș Crăciun) costă 50 euro, iar pachetul complet și digital și fizic costă 80 euro.

***

Până am ieșit noi de la Moș Crăciun afară se înnoptase complet, ba chiar și aurora se arătase puțin la orizont în satul Moșului. Am profitat de ultimele minute aici ca să trecem oficial Linia Cercului Polar, marcată cu stâlpi roșii, așezați în cerc, chiar în fața biroului lui Moș Crăciun și pentru asta am primit certificat oficial Artic Circle Corssing Certificate.

***

Am mai poposit puțin la Oficiul Poștal al lui Moș Crăciun, locul unde poți lăsa scrisoarea ta la cutia poștală sau poți trimite acasă o vedere din Satul lui Moș Crăciun din Laponia, iar odată cu noaptea ne-am întors la hotelul nostru din Rovaniemi, cu amintiri proaspete de neprețuit, ce ne vor însoți toată viața.

***

✅ A treia zi am avut program de distracție în jurul Rovaniemi.

Tot de dimineață ne-am trezit și în cea de-a treia zi, pentru că ne aștepta din nou un program plin cu activități distractive, specifice zonei arctice în care ne aflam.

Am început de dimineață cu o vizită la o fermă de câini husky, acei cățeluși frumoși, dar puternici, care trag sănii pe zăpadă în zona arctică și participă chiar și la curse sportive de acest fel, pe distanțe lungi.

Și în timp ce o parte din noi aștepta la rând pentru o plimbare rapidă cu sania trasă de husky, cealaltă parte a grupului nostru se relaxa la căldură, într-una din căbănuțele de lemn de la fermă, cu foc aprins în centrul cabanei, cu ceai cald și prăjiturele, vizionând un film despre câinii husky, pregătirea și antrenamentul lor, pentru competițiile la care participă.

Apoi am ieșit afară unde două sănii ne așteptau gata pregătite, fiecare trasă de câte zece câini, aranjați doi câte doi, ce mureau de nerăbdare să alerge. Așa că, atunci când stăteau pe loc, făceau o gălăgie fenomenală. În fiecare sanie încăpeau maxim patru oameni, așa că am așteptat puțin până să ne vină rândul.

Spre deosebire de plimbarea cu sania trasă de reni, cea trasă de câinii husky are viteză mult mai mare, pentru că ei aleargă mult mai repede, așa că simți cum gerul îți pișcă obrajii, iar degetele îți îngheață și amorțesc, dacă nu ai mănuși. Din acest motiv e bine ca fularul să acopere fața cât mai mult și, pe cât posibil, doar ochii să rămână afară.

Cursa durează însă destul de puțin, chiar dacă tot un km am parcurs, ca și la plimbarea cu sania trasă de reni, dar, cum viteza este mai mare, timpul petrecut în sanie e automat mai scurt.

A fost o experiență foarte interesantă, cu ceva adrenalină, ne-a plăcut mult chiar dacă am înghețat puțin, dar ne-am dezghețat rapid în căbănuța de lemn cu acoperiș ascuțit și ne-am declarat pregătiți pentru următoarea activitate a zilei.

***

De la cursa de husky prin pădure, am ajuns apoi la Santa’s Park, singurul obiectiv complet la interior din programul nostru. Aici, coborând printr-un tunel în subteran, am ajuns la un fel de parc de distracții cu model circular, amenajat în jurul tematicii Crăciunului. Altfel spus, ni s-a părut a fi o reiterare a Satului lui Moș Crăciun, dar sub pământ. E împărăția elfilor aici, iar ei ne-au condus prin lumea lui Moș Crăciun.

„- Copii, e un fel de adăpost subteran al Moșului unde el vine din când în când”, le-am zis copiilor, pentru a nu părea că se dublează locurile din sat cu cele de aici.

Dar adevărul e că unele din atracțiile de aici ne-au plăcut mai mult parcă decât cele din Satul Moșului, singura mare diferență fiind aici lipsa zăpezii, dar prezența căldurii de la interior care ne-a permis să ne plimbăm nestingheriți prin parc, fără straturi și straturi de haine pe noi, așa cum ar fi fost cazul afară.

Până la urmă, e bine să știi că sunt două versiuni diferite ale Universului Moșului, una afară la zăpadă, una în interior sub pământ, și să o poți alege pe care care ți se potrivește mai mult (sau pe amândouă, ca să ai experiența completă).

Ne-au întâmpinat și aici elfi simpatici, cu nasul cârn și pistruiat. Unii din ei ne-au oferit un spectacol de acrobație și dans impresionant, pe scena din aula principală a peșterii.

Alții ne-au condus la Trenul Magic al Moșului cu care ne-am putut plimba prin decoruri feerice de iarnă, prin fabrica de jucării a elfilor și am trecut prin uși secrete ca să ajungem înapoi la punctul de plecare.

Ne-am oprit la atelierele elfilor unde am decorat alături de ei turtă dulce și am făcut moși bărboși și oameni de zăpadă din feliuțe de lemn. Apoi chiar am absolvit școala elfilor unde am învățat în 20 de minute ce învață ei în cei 99 de ani de studiu: despre bunătate și dărnicie, despre cadouri și spionaj, despre geografia lumii și toate locurile unde Moșul ajunge să împartă daruri copiilor de peste tot din lume.

Am trecut și aici linia Cercului Polar, dar de data aceasta pe sub pământ, o experență unică pe care doar aici o poți experimenta.

Am intrat într-un bar de gheață, îmbrăcați cu pelerine albe, să admirăm sculpturile din gheață și să bem băutura albastră a elfilor chiar din pahare de gheață.

Am vizitat și aici Poșta Moșului unde circulă neîncetat scrisorile trimise de copii, elfii le sortează, iar Moșul le citește. Am găsit poșta de aici mult mai drăguț realizată decât cea din Satul lui Moș Crăciun.

Iar la final am vrut să îl revedem pe Moș Crăciun (care între timp venise să se întâlnească și cu copiii de aici). Așa că am intrat în biroul său de aici de la Santa’s Park, ne-am bucurat să vedem că Moșul arăta exact la fel ca atunci când îl vizitasem în sat, cu o zi îaninte (aveam ceva emoții aici, dar până și hainele și barba și înfățișarea toată era la fel). În plus, Moșul aici era mai sfătos și cu mai mult chef de vorbă, pare-se că are mai mult timp la biroul din subteran, așa că am povestit cu el minute bune, am făcut și poze, am și filmat, căci aici nu este interzis să îl pozezi cu telefonul propriu, iar la final am primit și un cadouaș ca amintire că am ajuns la el.

Cadoul de aici e ceva mai ieftin decât cel de la Moșul din sat, costă 14 euro, îl poți comanda în avans de pe site-ul parcului și constă într-o jucărie de pluș , copiii au primit câte un ren de pluș pufos și simpatic, amândoi au fost imediat botezați și iubiți.

Per ansamblu, vizita la Moșul de la Santa’s Park ne-a plăcut mai mult decât cea de la Moș Crăciun din sat, chiar dacă cel de-al doilea e mai renumit pentru că intrarea e gratuită, îl găsești acolo tot timpul anului și oferă cadouri (contra-cost) copiilor care vin să îl vadă.

Este și un restaurant în parcul din subteran, servirea aici e stil bufet, poți comanda meniul tot în avans de pe site sau direct la fața locului, felurile de mâncare sunt destul de variate și găsești opțiuni pentru fiecare.

Noi am petrecut în parc aproape cinci ore, probabil e suficient și ceva mai puțin timp, dar noi am preferat să ne bucurăm pe îndelete, să ne întoarcem acolo unde ne-a plăcut mai mult, să avem timp și de odihnă și de masă, iar timpul s-a scurs pe nesimțite, iar când am ieșit din peștera Moșului și a Elfilor săi afară era deja noapte (nici nu e prea greu aici în Laponia, unde lumina soarelui e prezentă doar vreo 4 ore pe zi în perioada asta).

***

Iar după ce noaptea și-a intrat mai bine în drepturi, ne-am îmbarcat spre ultima experiență a zilei: vânătoarea de Auroră Boreală, într-un loc remote, undeva într-o pădure de la malul unuia din sutele de lacuri ale Finlandei, acolo unde luminile electrice sunt puține spre deloc, iar șansele să vezi aurora sunt mai mari.

Din păcate n-a fost și cazul nostru, căci în seara cu pricina aurora nu a vrut să ni se arate, dar asta nu ne-a împiedicat să ne bucurăm de atmosfera din acest loc rupt de lume.

Am mers cu toții pe suprafața înghețată a lacului, copiii au avut parte de cel mai cel săniuș și cea mai tare bulgăreală și cu toții ne-am încălzit cu povești la focul aprins în cabană, cu ceai cald, marshmallow rumenit în foc și cârnăciori la grătar.

***

✅ În cea de-a patra zi am vizitat cel mai nordic zoo din lume.

A zburat timpul și am ajuns în ultima zi. Dar, înainte de plecare, pentru că zborul nostru se întorcea abia spre seară către casă, am profitat să ajungem și la Ranua Wildlife Park, o grădină zoologică amenajată în cadrul forestier al Laponiei, unde poți vedea animale polare ce trăiesc în habitatul lor natural.

Pe un traseu ce atinge aproape 3 km prin pădure (sunt săniuțe însă la intrare, pentru copiii mai mici care nu pot face tot traseul pe jos), treci pe lângă spațiile amenajate pentru o suită impresionantă de animale polare, de la bufnițe arctice complet albe la vulpi roșcovane, lupi umblând în haită, vulpi polare, jderi sau rozătoare mici.

Din păcate nu am reușit să zărim ursul polar ce se spune că ar trăi aici, dar ne-am bucurat de cele mai bune momente ale zilei, când soarele răsărea printre copacii albiți de nea, luminând tot cerul în culori roșiatice, iar la final ne-am încălzit în căbănuța de lemn de la intrare cu un ceai cald și o supă cremă de ciuperci tradițională.

Iar de timpul rămas până la plecare, câteva ture cu sania pe derdeluș și caramele, vă rog!

Unde ne-am cazat în Rovaniemi

Dacă o parte din grupul nostru a stat chiar la căsuțele din satul lui Moș Crăciun, noi alături de grupul nostru ne-am cazat în centrul orașului Rovaniemi, la Hotel Scandic Pohjanhovi, pe malul râului Kemijoki ce trece prin oraș și pe care îl găsim înghețat în această perioadă a anului.

Hotelul e cald și primitor, decorat cu brăduți și luminițe, cu camere multe, locuri suficiente și pentru familii numeroase, cu micul dejun asigurat, acces la saună și la piscină și la doar 10 minute cu mașina de faimosul Sat al lui Moș Crăciun.

Chiar lângă hotelul nostru se înalță măreț Candle Bridge, un pod luminat în vârf cu un fel de candelă mereu aprinsă, un omagiu adus tăietorilor de lemne ce mergeau în pădure cu o lampă asemănătoare. De asemenea, chiar în zona de sub pod apa râului nu e tocmai înghețată, ceea ce permite păsărilor migratoare să se odihnească aici, din zborul lor migratoriu.

Hotelul nostru e poziționat central în oraș, aveam aproape de noi Centrul Comercial Revontuli, pentru cumpărături și suveniruri, iar seara ieșeam la plimbare prin centrul Rovaniemi, pe o stradă pietonală cu magazine și resturante tradiționale și pe esplanada Lordi’s Square decorată de sărbătoare (unde, surprinzător, am zărit într-o căsuță de lemn un alt Moș Crăciun ce aștepta copiii să îl salute).

>> Unde ne-am cazat în Rovaniemi: Hotel Scandic Pohjanhovi.

>> Unde te poți caza la Moș Crăciun în Sat: Santa Claus Holiday Village.

>> Vezi și alte cazări disponibile în Rovaniemi.

Ce trebuie să știi dacă vrei să mergi în Laponia

Laponia e una din destinațiile unde merită să ajungi măcar o dată în viață. E bine însă să îți faci temele bine înainte să îți programezi o astfel de excursie, ca să știi exact la ce să te aștepți.

Costuri

Laponia nu este o destinație ieftină, chiar dacă multe din locurile pe care le vizitezi au acces gratuit. Costurile cu cazarea, masa, transportul, suvenirurile și tot felul de servicii extra covârșesc costurile, așa că trebuie să îți planifici din start un buget generos.

De exemplu, chiar dacă intrarea la Moș Crăciun e gratuită, fotografiile cu Moșul și cadourile pentru copii echivalează și chiar depășesc costul intrării. Desigur, poți opta să nu le cumperi, căci serviciile extra sunt opționale, dar sclipirea din ochii copiilor atunci când Moșul le înmânează cadourile sau amintirea întâlnirii păstrate într-o fotografie acasă te cam conving să dai un ban în plus, mai ales că Laponia nu e genul de destinație unde să te întorci în fiecare an.

La acestea se adaugă activitățile specifice zonei, care sunt cu plată. Plimbările cu sania trasă de reni, cu sania trasă de husky sau cu snowmobilul, turul pentru aurora boreală, intrările la muzee, intrarea în Santa’s Park toate sunt activități cu plată, iar costurile nu sunt chiar de neglijat.

Cheltuielile de bază cântăresc și ele destul de mult, de exemplu costul unui fel principal la o masă încep cam de pe la 20 euro / persoană.

Dacă mergi pe cont propriu, o parte din costuri pot fi prevăzute dinainte, dar sunt și diverse costuri ce pot fi o adevărată surpriză la fața locului, iar bugetul total devine destul de greu de aproximat de acasă. Dacă mergi cu un grup organizat, majoritatea activităților importante sunt incluse în pachet, ca și transportul local sau cel puțin o parte din mesele de peste zi, iar costurile adiționale sunt prezentate dinainte de către agenție, astfel încât poți alege dacă vrei să participi la ele sau nu și bugetul necesar e mult mai clar înainte de a porni efectiv în călătorie.

✅Zbor și traseu

Din România nu sunt zboruri directe către Laponia. Există mai multe variante de zboruri cu escală, fie prin Londra, fie prin Helsinki. În acest caz însă escalele sunt destul de lungi, astfel încât, dacă numărul de zile pe care le poți dedica acestei călătorii e limitat (cum a fost cazul nostru acum, când am depins de mini-vacanța de 1 Decembrie), un zbor cu escale nu e neapărat cea mai fericită soluție.

Pentru a profita cât mai mult de zilele libere noi am ales zborul charter pus la dispoziție de agenția tur-operatoare Familia Hai Hui, organizat împreună cu Family Travel Bubble.

Tot prin pachet am avut asigurat și transportul la fața locului, între cazare și obiective, pentru că e bine să ții cont și de faptul că prețurile taxiurilor sunt destul de mari, iar unele distanțe sunt destul de mari, cum e cazul spre Ranua Zoo, spre lacurile de unde ai mai multe șanse să vezi aurora boreală sau spre locurile amenajate pentru cursele cu husky.

✅Îmbrăcăminte și bagaj

Laponia e renumită pentru temperaturile joase, mai ales pe timpul iernii. Din luna noiembrie până cel puțin în martie, se înregistrează doar temperaturi negative, iar minimele pot ajunge ușor până la -20 grade Celsius (cu temperatura resimțită chiar și mult mai joasă).

Noi la început de decembrie am avut parte de temperaturi între -5 și -19 grade Celsius și ne-am putut considera chiar norocoși, pentru că nu era atât de frig pe cât ne așteptam.

În orice caz, ce e cel mai important este să fii îmbrăcat corect și corespunător, iar pentru astfel de temperaturi asta înseamnă să folosești haine din materiale de calitate și așezate în straturi.

>> Pornind de la aceste două reguli de bază, informații utile despre ce să pui în bagaj pentru Laponia găsești aici și aici.

Noi am folosit haine de lână în straturi:

  • primul strat – maiouri și dresuri de lână merinos,
  • al doilea strat – un compleu cu colanți și maletă tot din lână merinos,
  • iar al treilea strat – hanorac / pulover și pantaloni din lână fiartă,
  • peste care am îmbrăcat geaca impermeabilă cu glugă și pantalonii de schi.

Accesoriile – mănuși, căciulă, gulere și fular – sunt pe cât posibil tot din lână (plus o pereche impermeabile, în cazul mănușilor), dar am avut mereu la noi încă un set de rezervă, în cazul în care mănușile sau căciula se udau și necesitau schimbate.

Am achiziționat toate tipurile de haine enumerate de la magazinele de profil: pe Decathlon, Hiphip și H&M am găsit oferte bune la hainele de lână.

Pentru încălțat, am mizat pe cizmele impermeabile de la Decathlon, atât pentru copii cât și pentru mami.

Aceeași „rețetă” de îmbrăcat am folosit și anul trecut în Kazahstan și a fost de succes la temperaturi chiar și mai mici, așa că am mers la sigur și de data aceasta și nu ne-am plâns deloc de frig.

În Rovaniemi mai poți apela și la varianta de a închiria un echipament impermeabil călduros, format din combinezon de iarnă și / sau încălțăminte impermeabilă de iarnă, doar că trebuie ținut cont de faptul că sunt greu de îmbrăcat și dezbrăcat în bus sau la interior, te miști destul de greu în ele și implică automat costuri suplimentare.

✅Legenda lui Moș Crăciun

Nu în ultimul rând, legenda lui Moș Crăciun, personajul principal în jurul căruia se țese toată magia de aici, trebuie și ea pregătită temeinic de acasă. Am tot auzit, înainte să ajungem, că totul e comercial aici și vraja poveștilor cu Moș Crăciun poate fi rapid risipită.

Noi nu am simțit asta, ba chiar am intrat în poveste și ne-am simțit din nou copii alături de copiii noștri. Dar, ca să nu te trezești în mijlocul unei încurcături atunci când ajungi cu copilul aici (în cazul în care Moș Crăciun e încă responsabil de aducerea cadorilor la voi acasă), e bine de știut că ai toate șansele să vezi mai mulți moși, cât timp te plimbi pe aici.

  • Cel mai cunoscut e cel de la Oficiul lui Moș Crăciun din Satul Moșului. Motivul e că e prezent aici tot timpul anului, intrarea la el e liberă și gratuită, aici se fac cele mai mari cozi de așteptare și tot aici ai posibilitatea să cumperi un cadou pe care Moșul îl va oferi copilului în momentul întâlnirii. Nu poți veni însă cu propriul cadou de acasă!
  • Tot în Satul lui Moș Crăciun mai este însă un moș. La Christmas House Santa Claus, o altă clădire ce poate fi vizitată în renumitul sat. Noi am evitat să mai intrăm și aici, pentru a nu (ne) bulversa și stârni întrebări nedorite.
  • Un al treilea Moș Crăciun se găsește la Santa’s Park, în parcul de distracții subteran din Rovaniemi. Și aici poți cumpăra un cadou pe care moșul îl va oferi copilului, iar timpul petrecut aici nouă ni s-a părut mai cu substanță decât cel de la biroul din sat. Un alt avantaj e că Moș Crăciun de aici seamănă perfect cu cel de la Oficiul lui Moș Crăciun din Satul Moșului (primul din lista aceasta), așa că noi am fost în zile diferite la ambii moși, știut fiind că Moș Crăciun se tot plimbă de la o zi la alta și stă ba aici în subteran, ba la el în sat, să supravegheze treaba elfilor din ambele locații și să se întâlnească cu copiii care ajung în ambele părți. 🙂
  • Mai ai șanse să vezi un moș și într-o căsuță de lemn din centrul orașului Rovaniemi, dar îl poți ușor ocoli și cel mai probabil copiii nu o să îl observe, dacă sunteți doar în trecere pe acolo.

Așadar, cu planurile făcute din timp, magia se păstrează și, mai mult ca sigur, se aplifică după o vizită în Laponia. Pentru noi cel puțin așa a fost. Albert s-a convins că Moș Crăciun chiar există (avea el ceva dubii înainte de plecare), Ayola e cu totul acolo parte din poveste, cât despre noi, parcă am simțit și noi puțin praf magic împrăștiat de elfi prin aer, am auzit clinchet de clopoței scuturați de reni și l-am auzit pe Moșul cel bun și blând strigând Ho-Ho-Ho și râzând cu poftă. 🙂

***

Între timp ne-am întors acasă, așa că e rândul nostru să îl așteptăm pe Moș Crăciun să ne viziteze curând, cu sacul plin și cu cele mai ascunse dorințe împlinite, așa cum l-am rugat în scrisoarea pe care i-am înmânat-o personal când ne-am întâlnit cu el… Ceea ce vă dorim tuturor, alături de Sărbători fericite, iar magia de la Polul Nord să ajungă să ne învăluie pe toți în zilele de sărbătoare!

***

>> Despre vizita în Laponia puteți citi și pe blogul Creștem și Călătorim: Cum a fost cu copiii în Laponia la Moș Crăciun.

>> Tot despre vizita în Laponia a povestit și Travelista.ro: 4 zile pline de magie acasă la Moș Crăciun în Rovaniemi.

Și dacă v-au plăcut poveștile noastre, vă așteptăm să vă alăturați pe pagina noastra de Facebook și pe Grupul Familiilor Calatoare pentru și mai multe idei utile despre călătoriile cu copii.

Hai cu noi în excursii de grup

Exploreză și alte călătorii

Comentarii

2 răspunsuri

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Fii la curent cu ultimele noastre călătorii!