Ce poți face într-o vizită de 3 zile la Iași

Iași este orașul nostru de suflet, locul unde ne întoarcem de fiecare dată cu drag, acolo unde ne sunt bunicii, iar pentru părinții mei amintirile primelor întâlniri. Așa că nu e de mirare că venim aici ori de câte ori avem ocazia și mereu o facem cu drag.

Nu am reușit până acum să scriem prea mult despre Iași pe blog – mereu l-am considerat ca „acasă” și nu ca o destinație turistică – dar acum parcă l-am văzut cu alți ochi. E început de septembrie, dar Iașul începe deja să se picteze în nuanțe de toamnă și are aproape la fel de mult farmec ca în perioada teilor înfloriți, preferata noastră, când mirosul de tei se simte din Copou până pe Ștefan cel Mare.

De fapt Iași e un oraș cu mult potențial turistic, care s-a dezvoltat mult în ultimii ani și e tot mai căutat de turiști, așa că, în cele câteva zile petrecute aici, am profitat și noi de vremea caldă și ne-am plimbat prin cele mai turistice locuri ale sale.

Ziua 1: Palatul Culturii – Ansamblul Palas – Bulevardul Ștefan cel Mare

Am ales să ne începem dimineața în punctul 0 al orașului, ca loc de plimbare și de descoperiri: din fața Palatului Culturii, acolo unde se înalță mândră statuia lui Ștefan cel Mare. Ca un făcut, când am ajuns au început să bată și clopotele din vârful turnului cu ceas – era oră fixă și în Iași răsună Hora Unirii, pe glas de opt clopote, în amintirea Unirilor cărora orașul le-a fost martor tăcut, apoi centru administrativ și Capitală.

De aici, de jur-împrejur se întinde partea centrală a orașului și, totodată, cea mai cunoscută zonă a sa. Acum câțiva ani, aici era un spațiu verde și neamenajat, cu un iaz în mijlocul său și cam atât, dar între timp a suferit o transformare radicală, iar eu l-am cunoscut așa cum e el acum: un complex european, modern și unic. Ansamblul Palas e loc de joacă, grădină pentru plimbare, cadru pentru cele mai frumoase fotografii, spațiu de luat masa în oraș, centru comercial pentru cumpărături și obiectiv turistic; cam tot ce vrei găsești aici și, chiar dacă pe parcurs construcția sa a fost destul de controversată, cu siguranță a adus multe beneficii orașului.

Eu m-am bucurat de fântânile în trepte (întotdeauna joaca cu apă mă amuză teribil), de o plimbare cu bicicleta pe aleile din parc și, la final, de o ciocolată caldă la una din terasele cochete din Palas. Unde mai pui că fix atunci avea loc și Raliul Iașului, așa că am avut ocazia să admir și să fac poze cu mașinile de curse aliniate în jurul palatului.

De aici am pornit apoi pe Bulevardul Ștefan cel Mare, cea mai mare zonă pietonală din oraș și, totodată, locul unde se găsesc cele mai emblematice clădiri ale Iașului. Am trecut, mai în pas de plimbare, mai în goana roților de bicicletă pe lângă Mănăstirea Sfinții Trei Ierarhi, un locaș de cult ctitorit de domnitorul Vasile Lupu și care impresionează prin dantelăria exterioară care o „îmbracă” de la bază până sus, în vârful turlelor. În lumina soarelui de toamnă parcă e și mai frumoasă, sclipind printre frunze deja ruginii.

Puțin mai încolo, Catedrala Mitropolitană a Iașului se înalță impunătoare, iar grupuri de oameni intră și ies mereu de pe porțile mari de fier ale acestei oaze de rugăciune din mijlocul orașului. Alături se află și Catedrala Catolică din Iași, imposibil de ratat datorită arhitecturii sale circulare și crucii din centrul cupolei ce se înalță 10 metri spre cer.

Pe partea cealaltă a bulevardului, vis-a-vis de catedrală, un alt monument arhitectural istoric – Palatul Roznovanu – găzduiește acum sediul Primăriei Iașului, chiar dacă în timp a avut tot felul de roluri – de la reședință a familiei regale până la sediul Spitalului American pe timp de război. În fața palatului, coroana unei magnolii mult-îndrăgite se umple de flori în fiecare primăvară, înveselind bulevardul rămas de câțiva ani fără bătrânii tei ce îl umbeau.

Alături, ne odihnim puțin pe una din băncile amplasate pe esplanada înverzită din fața Teatrului Național din Iași, un alt punct ce atrage privirile celor ce se plimbă pe pietonalul Ștefan cel Mare.

De aici mai departe, bulevardul își reia rolul de arteră rutieră, clădirile ce îl mărginesc nu mai au aceeași importanță istorică, sunt simple blocuri folosite în scop comercial sau de locuit, așa că ne oprim și noi la o terasă pentru masa de prânz, apoi ne întoarcem spre casă, străbătând din nou caldarâmul bulevardului până în fața Palatului Culturii (pe care, apropos, dacă aveți ocazia nu ezitați să îl vizitați și la interior – cele patru muzee, plus expozițiile temporare amenajate uneori aici, dar și arhitectura interioară a palatului merită descoperite pe îndelete).

Ziua 2: Piața Unirii – Strada Alexandru Lăpușneanu – Piața Mihai Eminescu

A doua zi am ieșit din nou de dimineață prin oraș. De această dată punctul de start era Piața Unirii, așa că mai întâi de toate am admirat și alergat porumbei, le-am aruncat boabe de grâu și am fost mai mult decât încântați de zborul lor sincron, atunci când orice mișcare mai bruscă îi facea să își ia zborul spre cer. Reveneau apoi iar și iar, ne înconjurau și se apropiau atât de mult încât unii ar fi putut fi chiar prinși de palme micuțe. Ayola era împietrit de fascinată acolo în mijlocul pieței, înconjurată de micile înaripate cenușii, eu alergam printre ei către toate colțurile pieței, iar mami și tati ne priveau zâmbind. Nu degeaba Piața Unirii se mai numea în trecut și Piața Veseliei. Așadar ne-am început ziua bine 🙂

Când ne-a fost de ajuns atâta zbor de porumbei, am pornit agale pe Strada Alexandru Lăpușneanu, trecând pe lângă Grand Hotel Traian (știți că a fost construit chiar de Gustave Eiffel? Și mai știți că aici au sărbătorit nunta lor mami și tati? Nici eu, că nu eram pe atunci, dar mi-au povestit ei și mi-au arătat și poze 🙂 ) Acum clădirea are rol de hotel și restaurant, așa că dacă vreți un loc fancy de luat masa în oraș, vă puteți opri aici.

Noi am mers mai departe, de-a lungul străzii pietonale (căci și Strada Alexandru Lăpușneanu e accesibilă doar pietonilor) și ne-am bucurat să o găsim parcă mai îngrijită și mai cochetă decât până acum. E renumită drept strada anticariatelor, căci aici e locul unde anticarii își vând cărțile de zeci de ani, e cunoscută pentru Muzeul Unirii ce păstrează urmele lui Cuza la Iași (și pe care dacă aveți ocazia merită să îl vizitați), pentru anticariatul Grumăzescu devenit de curând muzeu, pentru pisicile albastre încremenite pe balconul uneia din clădirile de aici și, mai nou, pentru umbreluțele colorate din fața anticariatului care înveselesc strada și o umplu de lumină și culoare.

Evident că ne-am plimbat și noi pe sub umbrelele colorate, am urcat în vagonul istoric de tramvai din capătul străzii și apoi am băut limonadă cu mentă la terasa Corso, una din cele mai renumite și mai vechi terase din oraș.

De aici, puțin mai este până în Piața Mihai Eminescu cu a sa Bibliotecă Centrală Universitară, cea mai veche din țară și una dintre cele mai frumoase din lume. Clădirea poate fi vizitată cu programare prealabilă pe site-ul instituției. Și dacă ați ajuns aici, merită să dați o raită și la Râpa Galbenă, un loc unde o denivelare de teren argilos și mlăștinos a fost stabilizată și transformată într-o esplanadă cu scări monumentale și ziduri de piatră înalte, devenind o atracție-simbol a orașului.

Ziua 3: Copou – Parcul Expoziției – Grădina Botanică din Iași

Nu poți veni la Iași fără să ajungi în Copou.

Nu doar ca să admiri clădirea Universității Alexandru Ioan Cuza (care merită, fără îndoială, vizitată și admirată, atât la exterior cât și la interior cu a ei renumită Sală a Pașilor Pierduți din Corpul A – un monument impunător, cu importanță istorică, iar recenta renovare a fațadei îl face parcă și mai impresionant).

Copoul răsună de tinerețe și viață în timpul anului universitar și intră în amorțeală pe timpul verii, când toți studenții pleacă acasă, pentru a reveni din nou la viață odată cu venirea toamnei.

Dar, pentru turiști, Copoul înseamnă Teiul lui Eminescu, Bojdeuca lui Creangă din Țicău sau, pur și simplu, o oază verde din oraș. Fie că alegi o plimbare în Grădina Copou, în Parcul Expoziției sau în Grădina Botanică, plămânul verde al orașului respiră în Copou.

Așa că nu am făcut nici noi notă discordantă și a treia zi am petrecut-o în Grădina Botanică, printre culorile vii ale florilor de toamnă – crizanteme și dalii – și sub cupole de frunze deja aurii, lângă lacul cu nuferi și pe alei mai puțin umblate, căci grădina e întinsă și diversă, bine îngrijită și deloc aglomerată, un avantaj mai ales în această perioadă.

Ziua am terminat-o cu un șotron colorat pe aleea centrală din Parcul Expoziției – la fel de vesel ca întreaga escapadă ieșeană în care am râs mult, ne-am relaxat și ne-am simțit bine cu toții. Nu știm dacă e Iașul de vină sau zilele astea de toamnă caldă ce inspiră optimism și bucurie. Sau poate amândouă.

>> Aici am povesit despre locul unde ne-am cazat noi când am fost la Iași: Iassium Residence Iasi.

>> Vezi și alte opțiuni de cazare din Iași aici:

Acesta e traseul propus de noi, dacă vă propuneți să ajungeți cândva în capitala Moldovei. Nu e nici pe departe tot ceea ce Iașul poate oferi celor ce îi colindă străzile, dar este ceea ce poți acoperi în trei zile de plimbare, pe cont propriu, prin orașul florilor de tei.

Dacă vreți însă să îi desoperiți secretele, locurile mai puțin știute și poveștile de altădată, vă recomandăm să apelați la un tur ghidat cu CityID – un nou concept de ghiduri locale, tematice, ingenioase și dinamice de care ne-am bucurat și noi cândva, într-un început de martie, și care atunci ne-a cucerit și ne-a oferit o altă viziune asupra orașului; ne-a dezvăluit istoria lui bogată și tumultoasă, legende locale și detalii neobservate care ne-au făcut să ne îndrăgostim iremediabil de Orașul Marilor Iubiri.