Tocmai ne-am întors din Maramureș dintr-o călătorie la care visam de mult și pe care nu avusesem ocazia să o realizăm cu copiii până acum. Am tot amânat destinația ba din lipsă de timp, ba din cauza distanței prea mari, ba pentru că nu găseam o cazare care să ne satisfacă așteptările. Așa că soluția s-a ivit atunci când am luat în calcul un alt stil de călătorit pe care nu îl încercasem până acum: o călătorie cu autorulota Joy2Wander. Iar experiența a fost memorabilă!
Cum a fost în călătorie cu autorulota?
Nu știam deloc la ce să ne așteptăm înainte de plecarea cu autorulota. Așa că am avut noroc de articolele prietenilor de la Momadica și Kinder Trips care fuseseră înaintea noastră cu autorulota Joy2Wander și au povestit în detaliu cum a fost călătoria pentru ei.
Ulterior, înainte de plecare, Mihai, unul din băieții simpatici din echipa Joy2 Wander, a avut grijă să ne facă și o prezentare amănunțită a dotărilor autorulotei, a funcționalităților ei și a aspectelor pe care trebuie să le cunoaștem înainte să plecăm la drum.
Așa am aflat că:
- Deasupra ușii este montat un panou electronic prin care pot fi monitorizate și accesate oricând resursele de energie, de apă, de gaz ale autorulotei;
- Fiecare din acestea are zona proprie gestionabilă cu ușiță la exterior de unde pot fi accesate, realimentate sau golite, după caz;
- Încărcarea cu energie se face din mai multe surse diferite – bateria mașinii, panourile solare montate deasupra rulotei, două butelii cu gaz din dotare și sursă de conectare directă la AC, astfel încât în zilele însorite energia acumulată e mai mult decât suficientă pentru necesitățile uzuale (luminat interior și exterior, încărcat telefon și laptop, dar fără aparate electrocasnice consumatoare mari de tipul cafetierei, fierbătorului etc., căci acestea solicită sistemul electric peste capacitățile sale);
- Este dotată cu o centrală termică pe gaz care ajută la încălzirea interioară și încălzirea apei de la robinet. Pentru asta, două butelii cu gaz alimentează sistemul rulotei, servind la încălzire și la gătit, acoperind consumul pentru aproximativ trei săptămâni;
- Este echipată cu un rezervor de 100 litri apă de uz zilnic ce trebuie realimentat periodic; acesta alimentează chiuveta în bucătărie, dușul, chiuveta și vasul de toaletă în baie (în general nouă ne ajungea apa cel mult o zi – o zi jumătate maxim până era nevoie să realimentăm).
- Rezervorul cu apă reziduală (rezultată de la folosirea apei la chiuvete și duș) trebuie golit periodic, atunci când panoul de comandă de deasupra arată că e plin;
- Vasul de toaletă e prevăzut cu un rezervor care trebuie, de asemenea, golit și spălat când e plin, apoi se adaugă o pastilă ce ajută la dizolvarea conținutului și eliminarea mirosurilor neplăcute din toaletă. Tot în acest scop, e prevăzut și cu o clapetă ce acoperă orificiul vasului, care trebuie deschisă atunci când e folosit și menținută închisă în tot restul timpului.
Cât despre spațiul din autorulotă, aceasta este o adevărată căsuță pe roți, echipată cu tot ce ai nevoie pentru confortul călătorilor:
· Zona de condus, cu loc pentru șofer și un loc în dreapta, ca la orice alt vehicul, doar cu spațiu mai mare între ele și cu vedere ceva mai de sus față de autoturismele noastre de oraș;
· Zona de living, cu masă și două banchete pe care am instalat și scaunele pentru copii (cu fața sau cu spatele, cu mențiunea că locurile nu sunt prevăzute cu izofix, așa că scaunele trebuie prinse în centuri, motiv pentru care cel mai bine este să apelați la ajutorul reprezentatului Joy2Wander înainte de a pleca, pentru a le prinde corect).
Tot aici noi am amenajat și zona de joacă, așa că am folosit dulapurile din apropiere pentru depozitarea jocurilor de societate, cărților de joc, jucăriilor utile la drum și a cărților de activități cu care copiii și-au ocupat timpul, mai ales în mers. Sunt două dulapuri suspendate deasupra mesei, și un altul generos lângă ușă, cu spațiu pentru pantofi în partea de jos. Astfel am putut să ne schimbăm încălțămintea de afară cu papuci de interior în autorulotă, ca să păstrăm atât curățenia cât și atmosfera cozy 😊
· Zona de bucătărie e dotată cu aragaz, chiuvetă, blat de lucru și frigider, pe lângă spații de depozitare generoase, în care am găsit tot ce aveam nevoie – de la farfurii, boluri, tacâmuri și pahare (inclusiv de vin!), până la cratițe pentru gătit, tigăi, sită pentru paste sau cafetieră. Așa că ne-am simțit ca acasă, nu am gătit noi lucruri sofisticate, dar pentru ce ne-am propus am avut la îndemână tot ce era necesar.
Am început prima seară cu un grătar lângă pădure și am continuat zilele următoare cu paste cu ton, omletă cu de toate, salate proaspete, iar în fiecare dimineață un mic dejun bogat, cu ajutorul facilităților din bucătăria căsuței noastre pe roți.
· Zonele de dormit sunt amplasate în două locuri – una în fața și una în spatele rulotei – ambele având paturi duble, spațioase și confortabile. Primul e situat deasupra zonei de condus, ceea ce face și rulota mai înaltă (are o înălțime de 3.30 metri, ceea ce necesită mai multă atenție în mers), iar al doilea chiar în spate, deasupra zonei de bagaje. La nevoie, cele două banchete împreună cu masa din zona de living pot fi transformate și ele într-un al treilea pat, prin rearanjarea pernelor care le compun. Noi nu am avut nevoie, așa că am păstrat acea zonă ca spațiu de living și de fixare a scaunelor pentru copii.
Când am preluat rulota, cele două paturi erau deja pregătite, cu cerșafuri noi, pilotă și perne pentru fiecare dintre ele, așa că nu am avut nevoie de nimic altceva pentru somn decât de pijamale. 😊
· Zona de baie / toaletă e amplasată vis-a-vis de bucătărie și e dotată la fel ca o baie de acasă: cu vas de wc (care se poate roti pentru a îl amplasa cât mai comod), chiuvetă și duș, ba chiar și un dulăpior suspendat). Toate sunt ceva mai mici decât cele dintr-o baie de acasă, dar sunt la fel de utile. Doar trusă de cosmetice și prosoape ne-am adus de acasă, în rest am avut în rulotă tot ce era nevoie.
· Zona de depozitare, mai exact portbagajul rulotei, a fost locul unde ne-am putut lăsa bagajele și unde am găsit o masă și scaune pentru picnic afară, o canistră cu apă de rezervă și alte instrumente utile la nevoie (lanternă, pâlnie, furtun), orice ai nevoie în diverse situații imprevizibile.
Cu alte cuvinte, ne-am simțit în rulotă ca într-o căsuță – una mai mică, pe roți și cu terasă extra – foarte primitoare și bine dotată, astfel încât tot ce aveam nevoie era doar la un pas distanță.
De ce am ales Joy2Wander?
Sunt două aspecte distincte pe care vrem să le detaliem aici:
- mai întâi, de ce am ales o călătorie cu autorulota;
- apoi de ce, dintre companiile existente, am ales tocmai Joy2Wander.
Pentru prima întrebare e simplu: o călătorie cu autorulota e probabil cea mai sigură opțiune pe o astfel de vreme, când vorbim despre o pandemie. Ești doar tu alături de cei dragi, fără interacțiune cu alți oameni, fără cazări și decazări, fără expunere în medii noi, necunoscute și despre care nu știi cât de curate sau dezinfectate pot fi.
Apoi, sunt alte două noțiuni ce definesc o călătorie cu autorulota: autonomia și libertatea, două lucruri care nouă ne plac tare mult și ne definesc plimbările, așa că am considerat că autorulota este soluția perfectă atunci când vrei să mergi în mai multe locații, fără să despachetezi și să reîmpachetezi bagaje, să le cari pe scări sau în lifturi, ca peste o zi sau două să pleci în altă parte de unde să o iei de la capăt. În căsuța pe roți aveam totul la îndemână, bagajele aproape, patul mereu disponibil, ne puteam opri oriunde și oricând și nu depindeam de nicio oră de check in sau check out. 🙂
Cât despre autorulotele Joy2Wander, a fost un pic de șansă, un pic de informare, ceea ce ne-a condus spre cea mai potrivită alegere. Și nu exagerăm când spunem asta, căci echipa Joy2Wander e gata oricând să ajute, sunt disponibili la orice oră și mereu drăguți, iar asta te face să pleci la drum cu mai multă siguranță și mai multă încredere că totul nu are să fie altfel decât super.
În plus, dotările și accesorizarea completă au contat mult în alegerea noastră, iar ultimul cuvânt l-au avut copiii care au fost atrași de design-ul atractiv cu care autorulotele Joy2Wander sunt decorate la exterior și care au întors multe priviri în drumul nostru, prin localitățile pe unde am trecut.
Dar cel mai bun motiv e însăși atmosfera unică pe care o trăiești în rulotă. Din toată călătoria, diminețile și serile erau preferatele noastre.
Dimineți leneșe, cu ciripit de păsări. Miros de brad și de stejari tineri, proaspăt înverziți. Culmi de munți ninse dincolo de pădure, zărindu-le printre gene pe fereastra mică de la marginea patului. Apoi râsete zglobii de copii ciufuliți, coborând pe scara patului suspendat, joc cu mingea pe iarba umedă de rouă, miros de cafea fierbând leneș și îmbietor. Mic dejun servit afară, sub mângâierea razelor calde ale soarelui de mai. E doar o dimineață obișnuită dintr-o vacanță cu autorulota.
Și din nou seara, când autorulota ce ne-a plimbat toată ziua redevine căsuță, iar noi ne adâncim în cearșafuri albe și moi, după un apus de soare oglindit în ferestrele rulotei, cina în aer liber sub lumina lunii și un pahar de vin roșu clipocind în lumina focului de tabără. Ce poți să îți dorești mai mult ca să îți simți sufletul plin de bine și frumos, mintea relaxată și familia fericită?
Ce provocări am întâmpinat?
Oricât de idilic ar fi, trebuie să recunoaștem că nu e totul roz într-o călătorie cu autorulota. Chiar dacă e frumos, diferit și energizant, nu e ca la un hotel de cinci stele cu servire proprie, personal care îți stă la dispoziție oricând sau servicii all inclusive.
O călătorie cu autorulota e un tip de sejur în care trebuie să te autogospodărești, să încarci și să descarci apa, să faci curat în interior, să monitorizezi resursele și să te asiguri că ai ce este nevoie, să cauți locuri bune și sigure pentru campare și alte astfel de griji. Totuși, toate acestea fac parte din farmecul unei călătorii de acest tip și după prima zi te obișnuiești rapid și cu noile atribuții.
Dacă este să facem totuși un clasament cu lucrurile care ne-au solicitat cel mai mult pe parcursul călătoriei, nu ar fi nimic din toate acestea, ci, paradoxal, entuziasmul copiilor odată plecați cu autorulota. Entuziasm care, desigur, este în principal un lucru bun și unul din motivele pentru care ne-am dorit o astfel de călătorie. Doar că, în fața noilor opțiuni existente în jurul lor care îi atrăgeau ca un magnet (paturi suspendate, mers la baie, deschis sertare), era parcă tot mai dificil să îi convingem să rămână în scaunele lor, pentru că nu e sigur să exploreze în mers.
Un alt aspect pe care noi l-am trecut cu vederea, dar de care e musai să țineți cont dacă plecați cu copiii, este ca scaunele pentru ei să aibă și poziție de somn (eventual cel mai potrivit este să le instalați pe cele cu care copiii sunt obișnuiți, ca să fiți siguri că se vor putea odihni în timpul drumului). Ai noștri copii adorm de obicei la drum și a fost dificil să doarmă în fund, căci scaunele pe care le-am luat cu noi nu se puteau întinde.
Și tot legat de somn, e foarte important ca programul să fie organizat astfel încât unul din drumurile mai lungi să aibă loc în timpul somnului de amiază al copiilor, pentru liniștea și odihna tuturor colegilor de rulota :)) Noi am mai fragmentat programul cu diverse vizite la obiective apropiate și cu drumuri scurte între ele, astfel încât somnul copiilor a avut de suferit, iar liniștea noastră la fel ulterior.
Dar cum prima experiență nu poate fi perfectă, am luat tot ce a fost mai bun din ea, ne-am învățat lecțiile pentru data viitoare și suntem gata să pornim din nou într-o astfel de călătorie cu prima ocazie!
Pe unde ne-am plimbat?
Așa cum spuneam la început, scopul călătoriei noastre era să ajungem în Maramureș, acolo unde se agață harta-n cui.
- Zis și făcut, în prima zi am pornit spre nordul țării și nu ne-am oprit decât în Bucovina. A fost o călătorie lungă, noi entuziasmați, iar copiii fericiți de măsuța din fața lor unde și-au putut etala jucăriile, așa că timpul a trecut repede și noi am ajuns spre seară în apropiere de Gura Humorului, unde ne-am și oprit pentru a petrece noaptea.
- A doua zi am trecut Mestecănișul și Prislopul și am intrat în depresiunea Maramureșului, descoperind pe rând câteva din bisericile de lemn cu turle înalte, înscrise de ceva vreme în Patrimoniul Mondial UNESCO: Ieud-Deal, Poienile Izei și Bârsana. Seara am campat pe o pajiște pustie, aproape de o pădure tânără, unde am și înnoptat (și unde am auzit și prima dată un cor de lupi urlând în miezul nopții, brrrr!).
- A treia zi ne-am trezit însă cu forțe proaspete și ne-am continuat periplul: întâi spre alte două biserici din cele opt aflate sub egida UNESCO – Budești și Șurdești – iar la prânz ne-am oprit în satul Breb, unul din cele mai frumoase sate pe care le are România. O plimbare pe ulițele-i prăfuite, pe lângă case tradiționale cu ochi în acoperiș, porți înalte de lemn și troițe cu dantelării, întâlnind pe drum maramureșence cu grai dulce și fuste înflorate, admirând copaci în floare și păpădii aurii, nimic parcă nu ne-a relaxat mai mult și ne-a umplut de frumos și liniște, în acest sat unde timpul parcă a stat în loc.
De aici ne-am îndreptat spre Baia Mare, un oraș pe care l-am descoperit elegant și cochet, cu terase întinse la soare, biserici impozante și Turnul lui Ștefan în vârful căruia am și urcat ca să vedem orașul de sus. Iar înainte de a căuta locul unde să ne petrecem noaptea, ne-am oprit și la Coloanele de Bazalt de la Limpedea ca să admirăm stâncile de origine vulcanică asemenea unei orgi din piatră.
- A patra zi am pus pe listă un hike scurt până la Lacul Albastru și Crăpătura Zorilor de lângă Baia Spire. Și chiar dacă urcușul nu e cel mai simplu, pădurea verde-crud, lacul turcoaz și priveliștea spre oraș merită tot efortul, iar noi am fost mândri de Albert care s-a descurcat excepțional pe traseu. De aici, am mai făcut o oprire scurtă la Sighetul Marmației pentru aprovizionare (vă recomandăm și Memorialul Victimelor Comunismului, dacă nu l-ați vizitat), iar ultima vizită a zilei a fost la Cimitirul de la Săpânța, nu înainte de masa de prânz pe care am servit-o la Complex Păstrăvul (o locație excelentă, cu loc de joacă pentru cei mici, terasă afară și mâncare gustoasă).
- A cincea zi și ultima cu autorulota aveam în plan plimbarea cu Mocănița din Maramureș (care are program doar de joi până duminică, așa că în celelalte zile nu am fi putut merge, chiar de am vrut). Nenorocul nostru a fost ca tocmai atunci să prindem o ploaie care ne-a distrus tot planul, așa că ne-am mulțumit doar să o admirăm când pleacă, scoțând rotocoale de fum și sunete ascuțite, promițându-ne că vom reveni cu siguranță să trăim și experiența plimbării prin munți cu trenul tras de locomotiva cu aburi. Restul zilei l-am petrecut pe drum înapoi spre casă, drum ce parcă s-a dovedit mai lung decât la dus. Probabil oboseala începea să își spună cuvântul.
Tips-uri pentru prima călătorie cu autorulota
Și pentru că și noi am căutat anumite sfaturi care să ne facă experiența mai plăcută, am adunat câteva sugestii care ne-au ajutat pe noi pe parcursul drumului, poate vă sunt de folos și vouă:
- pentru a putea închiria și conduce o autorulotă e nevoie de permis de conducere, categoria B.
- pentru a căuta locurile de campare, atât în stil camping cât și off camping, noi am folosit aplicația park4night, gratuită în Play Store.
- pentru a încărca rezervorul cu apă și a goli rezervoarele am apelat la serviciile gratuite din stațiile Petrom, acolo unde sunt disponibile opțiunile de apă / aer; puteți folosi singuri serviciul sau puteți cere ajutorul membrilor personalului din cadrul stației care au fost întotdeauna drăguți cu noi și deschiși în a ne ajuta dacă aveam nevoie.
- mesele de dimineață și seară le-am servit de obicei în autorulotă (sau lângă ea, când era vreme bună), cumpărăturile le-am făcut de la supermarket în orașele prin care am trecut, iar prânzul îl luam de obicei la restaurant prin locurile pe unde ajungeam.
- din toate resursele de care dispune autorulota, cea care se consumă cel mai rapid este apa. Din acest motiv este nevoie de cultivarea unui consum economic – nu lăsăm apa să curgă la robinet fără să o folosim (de exemplu când ne spălăm pe dinți), nu facem dușuri lungi, nu ne jucăm cu apa etc. Altfel riști să rămâi fără apă tocmai când ai mai multă nevoie.
- pentru a putea porni centrala noaptea, e nevoie ca fereastra de lângă zona de living să fie închisă ermetic (ferestrele au un sistem de închidere în două puncte – unul care permite închiderea completă, celelalt care lasă o fantă pentru aerisire). Dacă sunt în cea de-a doua poziție, senzorul de gaz amplasat în partea exterioară a rulotei, sub geam, nu va permite deschiderea centralei, pentru a înlătura riscul emiterii de gaze în interiorul autorulotei.
- și, nu în ultimul rând, vă recomandăm să nu vă porniți pe drumuri prea lungi, ci mai degrabă să alegeți trasee scurte, relaxante, astfel încât să vă axați mai mult pe experiență și conectare în familie decât pe noi descoperiri!
Voi ați fost deja sau ați pleca într-o călătorie cu autorulota?
> Dacă vreți, însă, să vă cazați în Maramureș ca să explorați zona, vă lăsăm și detaliile cazării din Borșa unde am stat noi cu altă ocazie în care am ajuns aici. O găsiți aici.
6 răspunsuri
Ce articol minunat! Fooooarte bine documentat, multumesc pentru toate aceste mici tips&tricks care se dovedesc utile oricui intentioneaza sa experimenteze acest gen de vacanta.
Pe mine una ma bate gandul tare de tot, doar ca astept un prichindel mic vara asta. 🙁 La anul insa sigur imi fac curaj.
Ce frumoos! Sigur cu bebe va fi si mai fascinant sejurul! Sarcina usoara si nastere rapida!
Poate e prostească întrebarea, dar ce categorie de permis îți trebuie sa conduci o autorulota?
Foarte util tips-ul cu scaunele pentru copii!
Nu e prosteasca, am uitat noi sa mentionam in articol, completez imediat: nu e nevoie de alta categorie de permis decat B, standard 🙂