Când spui Egipt spui în primul rând istorie. Civilizații de mii de ani, vestigii antice, faraoni, piramide și orașe înfloritoare.
De la Alexandria și până la Cairo, de la Luxor pe Valea Nilului până la Aswan și mai departe spre Abu Simbel, această țară deșertică udată doar de apele mărețului Nil poartă cu ea de mii de ani greutatea unei istorii bogate, complexe, extrem de valoroase. De la faraonii Egiptului Antic la cucerirea și extinderea Imperiului Roman, urmat de Perioada Bizantină, ca mai apoi să fie cotropit de arabi și otomani, fiecare din civilizațiile ce s-au perindat pe aici au lăsat urme neșterse peste locuri, oameni, timp.
Pentru asta am venit în Egipt. Pentru asta am vrut să îl descoperim. Și pentru asta am pornit de la Cairo către Valea Nilului, am făcut cale întoarsă și am ajuns până la Alexandria.
Haideți, așadar, cu noi în călătorie…
Start expediție din Cairo cu Piramidele din Giza și Saqqara
Piramidele Egiptene spun o poveste.
O poveste a rezilienței peste timp, o poveste a opulenței faraonilor de altădată, o poveste a puterii inexplicabile de construcție pe care o aveau oamenii ce au trait cu veacuri în urmă.
O poveste a ritualurilor mortuare, a misticismului, a spiritualității egiptenilor de acum 4500 ani.
Piramidele nu sunt doar un simbol pentru Egiptul de astăzi. Nu sunt doar singurele rămase în picioare din cele 7 Minuni ale Lumii Antice. Nu sunt doar monumente din Patrimoniul Mondial Unesco.
Sunt o poartă deschisă către istorie, sunt capodopere ale umanității și o bogăție inestimabilă de care avem șansa să ne bucurăm, vizitându-le.
***
Am petrecut în sit-ul piramidelor o jumătate de zi plină. Am apelat la ajutorul unui șofer local ce face curse printre piramide de mulți ani. Se poate merge și pe jos, dar situl e întins, deșertic, pe alocuri spulberat de vând și mereu bătut de soare. Se poate merge și cu trăsura, sunt multe care așteaptă să prea turiștii încă de la intrare. Se pot face și pauze, sunt două restaurante în interiorul sitului. Se poate merge în unul sau mai multe puncte de belvedere – unele sunt marcate pe Google Maps, pe altele ți le recomandă localnicii. Se poate intra în piramide sau se pot admira doar de la exterior. Se poate vizita și Sfinxul, dar se recomandă să ajungi aici înainte de ieșire, altfel e cam greu să te mai întorci înapoi în sit.
Se poate trăi și simți acest loc după bunul plac al fiecăruia. Dincolo de comercialul pe care localnicii încearcă să îl exploateze la maxim, mărețele Piramide de la Giza emană forță, mister și spritualitate, venite toate parcă dintr-o altă lume.
Saqqara, necropola de la Memphis.
Înainte de a pleca de lângă Cairo către Aswan, am făcut o incursiune într-un loc ce poate fi definitoriu pentru Egiptul Antic: e vorba tot de un complex mortuar unde cele mai importante morminte iau aceeași formă de piramidă – necropola capitalei egiptene antice, Memphis.
Dar, în ciuda importanței și a dimensiunilor sale (este chiar cel mai mare sit arheologic din actualul Egipt), se pare că Saqqara n-a avut parte de aceeași notorietate ca Piramidele din Giza.
𝐒𝐀𝐐𝐐𝐀𝐑𝐀 e locul ce păstrează completă cea mai veche structură monumentală din piatră, din întreaga lume – o piramidă în trepte.
𝐏𝐢𝐫𝐚𝐦𝐢𝐝𝐚 î𝐧 𝐓𝐫𝐞𝐩𝐭𝐞 𝐚 𝐥𝐮𝐢 𝐃𝐣𝐨𝐬𝐞𝐫, unul din faraonii Egiptului Antic din a Treia Dinastie, se ridică undeva în mijlocul deșertului, la 20 km de Giza, stând neclintită de peste 4700 de ani. Doar gândindu-te la asta, te simți atât de mic în fața ei.
În fața ei, o piață întinsă, acoperită acum de nisip. La baza ei, urme ale altor construcții, temple și locuri de sacrificiu. Zidurile ei – rânduri de piatră impresionant de drept aliniate și așezate în șase trepte.
Piramida poate fi vizitată și la interior, chiar dacă nu este integral accesibilă turiștilor. După ce parcurgi culoarele interioare, despărțite de coloane mici și groase, ajungem la un balcon de unde putem vedea sala centrală uriașă, adâncă, săpată până sub nivelul pământului, cu pereți neașteptat de drepți, pentru o construcție din anul 2700 înaintea erei noastre.
Oare ce instrumente or fi avut egiptenii antici la dispoziție pentru aceste capodopere arhitecturale?
Complexul arheologic de la Saqqara e, însă, mult mai întins decât atât. În apropiere poate fi vizitată și 𝐏𝐢𝐫𝐚𝐦𝐢𝐝𝐚 𝐥𝐮𝐢 𝐔𝐧𝐚𝐬. Mult mai mică decât Piramida în trepte, chiar dacă seamănă cu o movilă de pietre la exterior, interiorul ei e și mai impresionant. Pentru că, dincolo de culoarul foarte jos prin care trebuie să mergi aplecat, ajungi în sala sarcofagului unde pereții sunt acoperiți integral de texte funerare scrise cu hieroglife, scrierea veche a egiptenilor, în timp ce tavanul e împodobit cu stele inscripționate în piatră.
Tot la Saqqara, ceva mai departe de cele două piramide, ajungem la 𝐒𝐞𝐫𝐚𝐩𝐞𝐮𝐦, catacombele destinate animalelor sacre ale egiptenilor, mumificate și îngropate aici.
Aici ne-am putut plimba prin galeria spațioasă ce trece pe sub pământ, admirând de o parte și de alta sarcofage uriașe, din bazalt și granit, inscripționate cu hieroglife, cântărind sute de tone.
Nu în ultimul rând, la ieșirea din complexul arheologic Saqqara, ne oprim la 𝐌𝐮𝐳𝐞𝐮𝐥 𝐈𝐦𝐡𝐨𝐭𝐞𝐩, dedicat cancelarului pe care l-a avut Faraonul Djoser. Un muzeu complex, impresionant, cu exponate descoperite în această regiune – statuete și vase de alabastru, mumii întregi, bijuterii, inscripții, animale mumificate, măști egiptene – o incursiune valoroasă în istoria Egiptului din Antichitate.
>> Unde ne-am cazat în Giza: Cleopatra Pyramids View.
Aswan descoperit pe cont propriu
Am lăsat în urmă pentru puțin timp zona capitalei și am urcat către sudul Egiptului (da, nu e o greșeală, chiar dacă pe hartă ai impresia că urmează să cobori, de fapt cu cât mergi mai la sud cu atât urci în zona Egiptului de Sus, deoarece Nilul ce străbate țara e singura apă din lume care curge de la sud la nord!).
Așadar, am zburat din Cairo la 𝐀𝐒𝐖𝐀𝐍, iar odată ajunși ne-am cazat într-o locație decorată în stil nubian (super colorată!), undeva pe malul Nilului, departe de agitația Aswanului central, și de aici am pornit în explorarea orașului.
Sunt multe lucruri de făcut și văzut în supranumitul “Tărâm al Aurului” și chiar dacă simți că te doboară căldura, în special la orele amiezii, acest oraș mitic te împinge să îl descoperi cu pași mărunți.
Am pornit din centrul orașului, de la situl stâncos unde zace de mii de ani un 𝐎𝐛𝐞𝐥𝐢𝐬𝐜 𝐍𝐞𝐭𝐞𝐫𝐦𝐢𝐧𝐚𝐭. Culcat la pământ, delimitat doar pe trei părți, iar cea de-a patra rămasă lipită de patul de piatră, obeliscul se pare că a fost lucrat la comanda reginei Hatshepsut, dar abandonat din cauza unor defecțiuni ale stâncii și ale multiplelor fisuri din piatră.
Ca să îl poți vedea, trebuie să urci pe stânci, de unde poate fi văzut în ansamblul său. Costul de intrare în sit este de 200 EGP / adult și 100 EGP / copil.
Puțin mai încolo, 𝐓𝐞𝐦𝐩𝐥𝐮𝐥 𝐙𝐞𝐢ț𝐞𝐢 𝐈𝐬𝐢𝐬, jumătate sub nivelul actual al solului, poate fi vizitat dacă ai noroc să găsești pe cineva la intrare. De dimensiuni mici, ținut încuiat sub lacăt și în condiții destul de precare, interiorul templului merită însă să îi treci pragul, măcar pentru poarta interioară și hieroglifele marcate de-a lungul ei.
Prețul biletului de acces este de 150 EGP / adult.
Ne îndreptăm apoi spre faleza orașului, ce se întinde de-a lungul Nilului. Trecem pe lângă 𝐂𝐚𝐭𝐞𝐝𝐫𝐚𝐥𝐚 𝐂𝐨𝐩𝐭ă din Aswan, o biserică de dimensiuni considerabile, străjuită de două turnuri, ce se înalță în centrul orașului, semn că ortodocșii copți sunt o comunitate importantă în Aswan. De altfel, curtea și biserica toată e plină de oameni, iar intrarea se face prin filtre de securitate și pe culoare speciale de acces.
Peste drum, un parc înverzit ne îmbie să ne odihnim puțin la umbra unui copac. 𝐅𝐞𝐫𝐲𝐚𝐥 𝐆𝐚𝐫𝐝𝐞𝐧 e, de altfel, și locul cu cele mai frumoase panorame către apele Nilului și insulele sale.
Chiar lângă parc se află o altă construcție emblematică, de data aceasta din perioada mai recentă: 𝐎𝐥𝐝 𝐂𝐚𝐭𝐚𝐫𝐚𝐜𝐭 𝐇𝐨𝐭𝐞𝐥, un palat din perioada victoriană, actualmente hotel de 5 stele, unde opulența e cuvântul definitoriu. Interiorul său poate fi vizitat contra unei taxe de 700 EGP, din care poate fi achitată eventuala consumație de la restaurantului hotelului.
Coborând pe faleză de-a lungul Nilului nestingherit, ajungem la porturile pentru bărcuțe ce stau aliniate unul câte unul. De aici poți încerca o 𝐩𝐥𝐢𝐦𝐛𝐚𝐫𝐞 𝐜𝐮 𝐟𝐞𝐥𝐮𝐜𝐜𝐚, o barcă tradițională cu o velă, care acum face trasee pe apele Nilului, în special pentru turiști.
Tot de aici poți ajunge cu barca pe insulele din mijlocul Nilului, parte și ele a orașului Aswan.
Cea mai mare dintre ele, 𝐄𝐥𝐞𝐩𝐡𝐚𝐧𝐭𝐢𝐧𝐞 𝐈𝐬𝐥𝐚𝐧𝐝, e totodată unul din cele mai autentice locuri ale Aswanului. Cu cartiere de case nubiene, ulițe înguste și prăfuite, desene şterse de soare pictate pe pereții caselor şi o vedere inegalabilă spre apele Nilului, insula e casă pentru aproape 6000 de oameni ce locuiesc aici, majoritatea dintre ei de origine nubiană.
Dincolo de ea, 𝐊𝐢𝐭𝐜𝐡𝐞𝐧𝐞𝐫 𝐈𝐬𝐥𝐚𝐧𝐝 e sora mai mică și mai înverzită dintre insulele Aswanului. Iar asta datorită unui general englez, ce a deținut această insulă și care îi dă și numele de azi, ce a decis să înființeze o grădină botanică care să ocupe întreaga suprafață a insulei. Grădina se păstrează și astăzi, include aproape 750 de specii de plante și e un loc verde si umbros, bun de plimbare și perfect pentru temperaturile caniculare din Aswan.
Nu am epuizat, desigur, tot ce Aswan are de oferit vizitatorilor săi. Dar ziua ne-a fost plină, nespus de interesantă, iar descoperirile urmau să continue și în ziua următoare.
>> Unde ne-am cazat în Aswan: Resort Nubian Cataract.
>> Alege și dintre alte locații de cazare în Aswan aici.
Croazieră la templele egiptene antice de pe Valea Nilului
Din Cairo am zburat la Aswan, orașul egiptean de pe Valea Nilului de unde pleacă vasele de croazieră ce poartă turiștii pe traseul mărețelor temple egiptene antice.
Din Aswan la Abu Simbel și înapoi cu autocarul, coborând apoi pe apă către Kom Ombo, Edfu și, în final, Luxor, drumul de 4 zile ne-a purtat prin istoria antică a Egiptului ce se păstrează încă vie de-a lungul mărețului fluviu, simbol al vieții și al fertilității.
Despre traseul nostru complet cu croaziera de pe Nil am povestit pe larg într-un articol dedicat:
Iar despre prima incursiune în lumea faraonilor, când am ajuns prima dată la Luxor, am scris aici:
Înapoi la Cairo, în capitala Egiptului
Ultima parte a călătoriei noastre în Egipt am petrecut-o în capitala țării, la Cairo.
I-am dedicat acestui oraș 7 zile pline și tot pare să nu fi fost de ajuns pentru tot ce poate fi descoperit aici.
Cairo e atât de complex și de dens, încât e greu, dacă nu chiar imposibil, să îl descoperi pe de-a-ntregul. Am încercat, însă, să folosim la maxim timpul petrecut aici și să ajungem în cele mai importante și mai diverse locuri:
Ne-am început descoperirile din 𝐅𝐮𝐬𝐭𝐚𝐭 – astăzi cartierul cunoscut drept Old Cairo – este de fapt locul unde s-a aflat prima capitală a Egiptului în perioada ocupației musulmane.
Astăzi, în Fusat e 𝐂𝐚𝐫𝐭𝐢𝐞𝐫𝐮𝐥 𝐂𝐨𝐩𝐭𝐢𝐜 al orașului, locul cu cea mai mare densitate de biserici creștine, majoritar copte, dar și grecești. Dintre ele, The Hanging Church (Biserica suspendată) este printre cele mai cunoscute, fiind și una din cele mai vechi
Construit pe ruinele vechiului Babilon, se spune că aici e locul unde au fugit Iosif și Maria cu Iisus, de frica lui Irod. Tot aici, printre nenumăratele biserici este și o sinagogă, Synagogue of Ben E’zra, în spatele căreia e însemnat locul unde ar fi fost găsit Moise bebeluș în coșulețul dintre trestii. Zona creștină e permanent sub pază, accesul se face cu verificări stricte la intrare, pentru a evita posibile atacuri ce au tot avut loc aici pe fond religios.
Ceva mai încolo, ajungem la cea mai veche moschee din Egipt și din toată Africa: Mosque of Amr ibn al-As.
Cartierul Fustat e locuit din cele mai vechi timpuri, iar asta îl face atât de fascinant și de bogat în istorie.
Am continuat cu 𝐂𝐚𝐫𝐭𝐢𝐞𝐫𝐮𝐥 𝐈𝐬𝐥𝐚𝐦𝐢𝐜 din Old Cairo, un loc înțesat de această dată cu moschei și madrase și cunoscut drept unul din cele mai mari Word Heritage Sites din lume.
Al-Muizz Street e considerat cel mai mare muzeu islamic în aer liber, o panoplie de monumente flanchează strada de o parte și de alta, “povestind” istoria islamică de la Califatul Fatimid până la Dinastia lui Muhammad Ali.
De la Bab Al-Futuh, poarta de intrare în cartierul islamic, clădirile istorice se înșiruie una după alta: mai întâi Mosque Sabil-Kuttab of Sulayman Agha al-Silahdar, trecem apoi pe lângă Bayt al-Suhaymi, o casă tipic otomană în miez de Cairo, intrăm la Hammam of Sultan Inal, și urcăm în turnul Sabil-Kultab of Abd al Rahman Katkhuda.
Descoperim pe îndelete madrasele – Madrasa and Khanga of Sultan Barquq și Madrasa of Sultan al-Nasir Muhammad ibn Qalawun – până la Qalawun Complex, o înșiruire de ziduri dantelate, ornamente din lemn sculptat în stil oriental, minarete subțiri săgetând spre cer și, în general, o atmosferă tipic otomană (ce ni s-a părut că seamănă mult cu cea din Sarajevo), mult diferită de aspectul tipic arăbesc din Cairo clasic.
Accesul pe stradă e liber, iar pentru a intra în toate aceste clădiri e nevoie de un bilet unic de acces, în valoare de 180 EGP (aproximativ 18 Ron).
A urmat apoi o plimbare prin 𝐀𝐥 𝐀𝐳𝐡𝐚𝐫 𝐏𝐚𝐫𝐤, o adevărată oază urbană cu spații verzi generoase, coline line, restaurante și terase, ba chiar și cu un lac generos, iar ce îl face și mai interesant e că a fost construit pe o fostă groapă de gunoi a orașului.
𝐂𝐢𝐭𝐚𝐝𝐞𝐥 𝐨𝐟 𝐒𝐚𝐥𝐚𝐝𝐢𝐧, cetatea islamică dintre Fustat și Cairo construită de fondatorul Statului Ayyubid pe colina munților Mokattam, este și ea parte din cartierul istoric al Cairo și e una din cele mai importante cetăți militare din perioada islamică.
În interiorul cetății sunt acum multiple monumente, de la Moscheea lui Muhammad Ali Pasha sau cea a lui Suleiman Pasha până la Muzeul Militar sau Muzeul închisorii Cetății.
Din vârful colinei, priveliștea către oraș e spectaculoasă, iar undeva în fundal se zăresc faimoasele piramide.
De partea cealaltă, dacă schimbăm puțin registrul, nu foarte departe de partea istorică a orașului se desfășoară locuri iconice ale 𝐂𝐚𝐢𝐫𝐨𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐦𝐨𝐝𝐞𝐫𝐧. – clădiri Art Nouveau, piețe-simbol, clădiri guvernamentale.
În centrul lor, Tahrir Square – locul-simbol al egiptenilor pentru libertate și independență, spațiu de desfășurare a protestelor și revoluțiilor de-a lungul timpului, însuși numele acesteia semnifică în limba arabă “eliberare”. Talaat Harb Square – la fel de importantă, monumentală și aglomerată, cu trafic intens, așa cum e în majoritatea zonelor din Cairo. Și nu în ultimul rând Abdeen Palace, un palat monumental, ce a fost ani în șir sediu al guvernului Egiptului, iar acum are scop prezidențial și de muzeu.
Plimbarea prin centrul modern din Cairo poate fi tumultuoasă, agitată și obositoare, căci fără doar și poate aici pulsează inima capitalei egiptene de astăzi.
Din nou la extreme, ne-am îndreptat atenția apoi spre o zonă din Cairo mult mai liniștită și mai boemă, cu bulevarde largi, clădiri elegante și lanțuri de cafenele renumite. 𝐇𝐞𝐥𝐢𝐨𝐩𝐨𝐥𝐢𝐬 e acum un alt cartier din Cairo, dar multă vreme a fost o suburbie a orașului, inspirat de orașul antic egiptean cu același nume.
Printre clădirile cartierului, una face puternic notă discordantă: e vorba de Qasr al-Baron, un palat cu arhitectură în stil indian, construit aici de un baron belgian la începutul anilor 1900. Cu o curte generoasă și verde în fața sa, ieșire directă la bulevardul principal al cartierului, ziduri de culoare roșu-cărămiziu și ornat cu statui hinduse, palatul atrage negreșit toate privirile. Ba mai mult, acesta poate fi și vizitat, iar de pe terasa superioară a sa ne-am bucurat de o panoramă generoasă asupra cartierului Heliopolis.
Și tot din categoria cartiere, nu puteam uita de 𝐙𝐚𝐦𝐚𝐥𝐞𝐤, cel mai cosmopolit cartier din Cairo, amplasat pe o insulă a Nilului. Un cartier foarte animat, plin de oameni ce vin aici în principal să se relaxeze, cu o varietate mare de terase și restaurante, spații verzi, activități în aer liber sau obiective culturale, Zamalek oferă de toate pentru localnici și turiști deopotrivă.
Dintre varietatea mare de oferte de aici, noi am ales să petrecem o după amiază la Cairo Tower, turnul de 187 metri înălțime ce a fost pentru multă vreme cel mai înalt turn din întreaga Africa. De pe terasa sa de la ultimul nivel am putut admira Cairo de jur împrejur, atât pe timp de zi cât și după lăsarea serii.
Iar apusul roșiatic peste clădirile învăluite în smogul orașului e una din cele mai interesante imagini cu care am plecat de aici.
Sunt mai multe muzee în Cairo ce ating subiectul istoriei antice a Egiptului. Dintre ele, noi am ales să vizităm 𝐓𝐡𝐞 𝐍𝐚𝐭𝐢𝐨𝐧𝐚𝐥 𝐌𝐮𝐬𝐞𝐮𝐦 𝐨𝐟 𝐄𝐠𝐲𝐩𝐭𝐢𝐚𝐧 𝐂𝐢𝐯𝐢𝐥𝐢𝐳𝐚𝐭𝐢𝐨𝐧, un loc unde parcurgi într-o singură sală istoria locurilor, din Antichitate până la perioada modernă a Egiptului.
Ce e cel mai fascinant aici însă e sala mumiilor regale de la demisol – mumiile marilor faraoni ai Egiptului Antic și unele dintre soțiile lor sunt păstrate aici într-un mediu extrem de controlat, atât în ceea ce privește condițiile, cât și securitatea acestora ( de exemplu în această zonă a muzeului fotografiatul este complet interzis).
Și chiar dacă toate aceste aspecte au captivat chiar și copiii, pentru ei există o zonă special deschisă pentru a “experimenta” și învăța despre istoria Egiptului prin activități dedicate lor: Kimet. Au petrecut copiii aici câteva ore pline de activități și jocuri pe placul lor, de la descoperit mumii și artefacte în nisip, până la confecționat brățări, asamblat un sfinx din lemn și chiar condus un car de foc de luptă. Un mix de activități educaționale, cunoștințe noi și distracție pe măsură de care copiii s-au bucurat din plin.
Și nu în ultimul rând, o plimbare pe apele Nilului cu o barcă tradițională, o 𝐟𝐞𝐥𝐮𝐜ă, a fost pentru noi un “must do” înainte să părăsim Cairo. Am ales o barcă privată, de la compania Caffeluca, cu serviciul de masă inclus, un traseu extins pe apele fluviului, atmosferă plăcută și servicii foarte bune.
7 zile pline în Cairo. Și ar mai fi mers încă 7, cel puțin. Pentru că e atât de complex Cairo, atât de dens și atât de bogat, încât cel mai probabil nu poți simți niciodată că l-ai acoperit pe de-ntregul.
>> Alege dintre locațiile de cazare în Cairo aici.
Alexandria, orașul lui Alexandru cel Mare
Ultima noastră zi în Egipt a fost dedicată unei călătorii de o zi în 𝐀𝐋𝐄𝐗𝐀𝐍𝐃𝐑𝐈𝐀, cel de-al doilea oraș ca mărime al țării. Amplasat pe coasta Mediteranei, orașul lui Alexandru cel Mare a fost și capitală a Egiptului în perioada acestuia, până la cucerirea sa de către arabi.
Un oraș măreț, cândva de o importanță crucială, distrus mai apoi și redus la dimensiunile unui sat de pescari, a înflorit mai târziu datorită industriei bumbacului ce s-a dezvoltat aici, a crescut și a devenit port important la mare, cel mai mare oraș de pe coasta Mediteranei și al doilea ca mărime din Egipt, dar orașul de astăzi nu mai are mai nimic în comun cu Alexandria de odinioară.
Pe locul renumitului Far din Alexandria, una din cele 7 Minuni ale Lumii Antice, a fost construită de mameluci o cetate, cu scop de apărare împotriva atacurilor navale. 𝐐𝐚𝐢𝐭𝐛𝐚𝐲 𝐂𝐢𝐭𝐚𝐝𝐞𝐥 e în picioare și astăzi și e unul din principalele obiectivele turistice ale orașului.
Costul de intrare la citadelă este de 150 EGP, plimbare se poate face pe cont propriu, iar timpul pe care trebuie să ți-l deduci aici e destul de generos, pentru că cetatea e întinsă și bine păstrată.
La fel de faimoasa 𝐁𝐢𝐛𝐥𝐢𝐨𝐭𝐞𝐜ă 𝐝𝐢𝐧 𝐀𝐥𝐞𝐱𝐚𝐧𝐝𝐫𝐢𝐚, ce mai mare librărie din lume în Antichitate, a fost și ea distrusă de un incendiu uriaș ce a nimicit-o aproape în totalitate. Peste jumătate de milion de cărți și pergamente se spune că au fost pierdute atunci, aruncând umanitatea cu peste 1000 de ani în urmă, la acele vremuri. Astăzi, Biblioteca din Alexandria e o construcție modernă, asimetrică, de dimensiuni generoase, cu ziduri din granit gri, acoperită cu panouri de sticlă și înclinată spre mare. Poate fi vizitată, dar nimic din ce e astăzi aici nu mai păstrează urmele bibliotecii antice din Alexandria.
Biletul de acces ca vizitator al bibliotecii este de 150 EGP și poți intra atât pentru a vizita muzeul, cât și biblioteca per se. Muzeul din interior e însă deschis doar până la ora 17:00, iar după această oră copiilor cu vârsta mai mică de 10 ani nu li se mai permite accesul la interior.
Între citadelă și bibliotecă – faleza și marea. Cu cafenele, magazine, restaurante, spațiu de plimbare, câte o piață sau diverse statui pe alocuri, moschei dantelate sau biserici vechi, dincolo de toate Alexandria emană însă un aer decrepit, cumva neîngrijit, cu multe gunoaie (chiar dacă în Egipt asta e normalitatea), oameni ai străzii, clădiri în ruină. Alexandria de astăzi nu mai are prea multe care să amintească de orașul înfloritor din perioada antică.
>> Alege dintre locațiile de cazare în Alexandria aici.
Atmosfera sărbătorilor din jurul Paștelui în Egipt
Am ales pentru acest sejur în Egipt perioada sărbătorilor de Paști, când în România e vacanța școlară. Cu această ocazie, am putut trăi principalele evenimente religioase creștine de primăvară alături de comunitatea coptă din Egipt, care e destul de numeroasă, dar nu mereu foarte în siguranță.
Am ținut să exprim în cuvinte cum s-au simțit aceste sărbători creștine aici, într-o țară preponderent musulmană.
Floriile în Aswan
Comunitatea coptă din Egipt sărbătoreste Floriile.
În uriașa catedrală din centrul orașului Aswan, mulțimi de oameni sunt adunați cu vlăstari de palmier în mâini, cu coronițe în păr din ramuri împletite, cu fețele senine și sclipiri în priviri.
E zi de sărbătoare și se simte în aer. Dincolo de cântările înălțându-se din zona corului, dincolo de crucile împodobite în lauri, dincolo de căldura copleșitoare ce te toropește.
Dincolo de ele nu poți să nu remarci bucuria din privirile fetelor ce împletesc ramurile verzi. Plăcerea cu care îți oferă ție, un necunoscut, o coroniță proaspăt terminată. Îmbrățișarea caldă. Cruciulița din ramuri pe care ți-o oferă cu emoție o fetiță, înainte de plecare. Și buchețelul parfumat, primit atât de neașteptat, din crenguțe de busuioc și o floare de câmp rozie.
Semne simple că sărbătoarea e în oameni. Gesturi ce te emoționează până la lacrimi.
Vinerea Mare în Cartierul Copt din Cairo
Dangăt de clopote. Turle și cruci săgetând cerul. Un Iisus însângerat pe cruce. Buretele, sulița și cocoșul ce îi stau alături. O procesiune cu zgomot de tobe. Crucea îmbrăcată în coroane de flori și Epitaful îngropării lui Iisus plimbate pe străzile vechiului Cairo.
E Vinerea Mare, iar copți și greci se roagă împreună în cartierul creștin al capitalei Egiptului.
Intrând în zona coptă din Cairo, pătrunzi într-o lume total diferită de restul orașului. Biserici lângă biserici, majoritar copte, alături de una grecească, monumentală. Rugi înălțându-se la fiecare colț, cete de oameni în interior și pe străzi, securitate, soldați și filtre la fiecare intrare. Cartierul întreg emană o încărcătură apăsătoare, amplificată de importanța zilei negre de astăzi.
Se spune că aici a fugit Iisus cu Mama lui de frica lui Irod, după ce a fost născut. Tot de aici s-ar fi întors la Ierusalim, în Duminica Floriilor. Ba chiar și Moise bebeluș pare-se că a fost găsit în coșulețul de paie tot aici, în locul aflat acum în spatele sinagogii din cartier.
Cartierul copt din Cairo, construit pe ruinele fostului Babilon, trăiește cu toată ființa Vinerea Neagră a răstignirii și îngropării Domnului.
Noaptea de Înviere în Egipt
Atunci când, într-o țară preponderent islamică cum e Egiptul, te întorci din cartierul creștin spre cazare cu candela aprinsă, iar șoferul de Uber, de origine arabă, e sincer interesat de importanța pe care o are pentru tine lumina ce pâlpâie firav și face toate eforturile să ajungi cu ea aprinsă acasă.
“E o lumină sfântă?” “Are importanță spirituală?” “Așezați-o aici pe bord”. “Acoperiți-o cu șervetul ăsta”. Vreți să închid geamul?” “Lăsați să intre oxigen să poată arde”. “Aveți grijă când coborâți să nu o stingă vântul”.
Iar când ultima groapă din drum, chiar înainte să ajungem, îi stinge ultima pâlpâire, cu vădită părere de rău totuși ne spune: “𝒅𝒐𝒏’𝒕 𝒘𝒐𝒓𝒓𝒚, 𝒎𝒐𝒓𝒆 𝒊𝒎𝒑𝒐𝒓𝒕𝒂𝒏𝒕 𝒕𝒉𝒂𝒏 𝒂 𝒄𝒂𝒏𝒅𝒍𝒆 𝒊𝒔 𝒕𝒐 𝒉𝒂𝒗𝒆 𝒂 𝒉𝒆𝒂𝒓𝒕”.
Și, până la urmă, nu despre asta e Învierea?
Detalii de organizare pentru un traseu complet prin Egipt
Ne-am organizat pe cont propriu traseul prin Egipt și doar cele 4 zile cu croaziera au avut un program prestabilit de către organizatori. În Cairo, Alexandria și Aswan am mers singuri, fără însoțitori și fără plan și ne-am organizat la fața locului.
Generale:
Am zburat din Budapesta la Cairo cu zbor direct asigurat de Wizz Air. Există și opțiune de zbor din București către capitala egiteană, cu Turkish Airlines, dar presupune o escală la Istanbul.
Am mers în Budapesta cu mașina personală pe care am lăsat-o într-una din parcările din jurul aeroportului (Repteres Parkolo se numea), iar costul a fost de 200 Ron pentru 14 zile de parcare.
Ajunși în Cairo, am achiziționat o cartelă SIM locală de la Vodafone, cu 18 Gb de internet, contra a 450 EGP (Aproximativ 45 Ron).
Pentru extrageri de la bancomat, am folosit cardul Revolut sau CEC și ATM-urile băncilor Post Bank și National Bank of Egypt, care nu aplică niciun comision la extragere (dar sigur mai sunt și altele).
Din Cairo am zburat către Aswan cu Nile Air, la un preț de 40 euro de persoană, cu biletul luat cu două zile înainte.
Din Luxor ne-am întors în Cairo cu bus de noapte, varianta premium, cu ecran în scaun, spătare reglabile și condiții decente de drum. Mai există posibilitatea de transport cu tren la cușetă (dar AC-ul e setat foarte jos, încât îngheți de frig) sau tot cu zbor intern (noi nu am mai exploatat această opțiune și pentru întoarcere).
Giza și Saqqara:
Situl din Giza este amplasat într-unul din cartierele actuale din Cairo, așa că poți ajunge de la aeroport până lâng piramide cu taxiul.
Prin situl piramidelor din Giza te poți plimba pe jos (dacă rezisti căldurii, nisipului, vântului și urcușului), poți apela la taxiuri locale (600 EGP) sau la trăsurile trase de cai (300 EGP).
Accesul în situl de la Giza costă 540 EGP / adult, 270 EGP / copil cu vârsta mai mare de 6 ani și gratis pentru copiii mai mici.
În interiorul sitului sunt trei piramide principale mari – ale lui Keops, Kefren și Mikerinos – și alte șase mai mici. În cele mai mari dintre ele se poate intra, cu un bilet suplimentar achiziționat de la intrarea în sit. Tot în sit, dar aproape de ieșire, poate fi vizitat celebrul Sfinx ce era odată poarta de intrare în zona mortuară a piramidelor.
Ce poți face în interiorul sitului? Să te plimbi printre piramide, să intri în unele din ele, să mergi în mai multe puncte de belvedere de unde ai privelițti panoramice diferite asupra piramidelor, să faci o plimbare cu cămila sau să iei masa la unul din restuarantele din sit.
În ceea ce privește situl de la Saqqara, pentru a ajunge aici am apelat la un șofer local ce ne-a asigurat transportul dus-întors (2900 EGP).
Costul biletului de acces în Complexul Arheologic de la Saqqara și muzeu a fost de 450 EGP (~45 Ron), iar pentru accesul în piramide și catacombe se achită un tarif suplimentar. Pentru copiii cu vârsta peste 6 ani, se achită tariful la jumătate, iar cei mai mici intră gratuit.
Complexul e imens, astfel încât și în interiorul lui ai nevoie să te deplasezi cu mașina de la un obiectiv la altul, mai ales că vântul poate fi destul de puternic, iar nisipul aici e mult mai fin și mai ușor să îți pătrundă până la piele.
Am petrecut aici în jur de 2 ore pline și extrem de valoroase, iar părăsind complexul Saqqara am simțit că am luat cu noi puțin din spiritul capitalei Memphis de odinioară, puțin din lumea egiptenilor antici și multe informații noi de povestit și dat mai departe.
Valea Nilului:
Toate detaliile utile pentru un traseul pe Valea Nilului cu croaziera le-am surprins aici.
Alexandria:
Am ajuns la Alexandria cu ajutorul aceluiași șofer care ne-a plimbat și prin interiorul sitului de la Giza.
Drumul durează aproximativ 3 ore și jumătate, se merge pe autostradă, condițiile rutiere sunt bune până aproape de oraș.
Călătoria de la Cairo la Alexandria poate fi organizată ca excursie de o zi, dar va fi destul de obositoare.
De la Cairo se mai poate ajunge la Alexandria cu ajutorul autobuzelor locale, cu trenul sau cu mașina închiriat.
Plajă la Marea Roșie:
Chiar dacă nu am ajuns acum și la Marea Roșie, am fost în 2019 în Hurghada și am povestit atunci despre vacanța noastră la Desert Rose Resort.
Dintre activitățile pe care le-am făcut atunci pe litoralul egiptean, cel mai mult ne-a plăcut plimbarea cu semi-submarinul.
Recomandări de restaurante în Cairo
Știm că una din principalele întrebări care se ridică atunci când ne gândim la un sejur oe cont propriu în Egipt este legată de locurile sigure pentru luat masa.
Noi putem confirma că se găsesc destule astfel de restaurante, mai ales pentru Cairo, unde am petrecut cel mai mult timp. Așa că am făcut o listă cu locurile testate de noi, unde am mâncat bine, gustos și sănătos:
- Zeeyara – în Giza, la marginea orașului, cu vedere spre mărețele piramide
- 9Pyramids Lounge – tot în Giza, dar de data aceasta chiar în interiorul sitului, un restaurant cu vedere panoramică, unde e nevoie însă de rezervare prealabilă pentru a fi sigur că prinzi loc la prânz.
- Rooftop7000 – un alt local din Giza, cu aceeași vedere minunată spre piramide și sfinx, am luat aici micul dejun în stil bufet.
- Oldish – unul din restaurantele din Cairo cu cele mai multe review-uri pe Google Maps, se află în zona centrului modern al orașului, iar aici poți mânca feluri tradiționale locale delicioase.
- Naguib Mahfouz Cafe – acest restaurant din Cartierul Islamic, chiar la intrarea către bazar, e unul din cele mai stylish localuri unde am luat masa în Egipt. Servire impecabilă, feluri de mâncare variate, delicioase, autentice (am mâncat aici porumbel umplut – o delicatesă) și un decor superb la interior.
- Zooba – un alt restaurant foarte recomandat atât de recenziile de pe Google Maps cât și de ghidurile de călătorie, e un local micuț din Zamalek, unde se stă la coadă ca să poți prinde o masă.
- Tree Lounge Cairo Tower Branch – e restaurantul rotitor amplasat la etajul 60 din Cairo Tower. De aici ai și o vedere superbă spre Cairo și o experiență culinară plăcută. Ne-am simțit bine aici, porțiile sunt generoase, atmosfera relaxantă, dar e nevoie de rezervare în prealabil pentru a fi sigur că prinzi loc când ajungi în zonă.
- Zaza Cuisine – un restaurant amplasat pe faleza de pe Nil, în apropiere de Imbaba Bridge, e un loc elegant, cu terasă pe ponton și restaurant interior, cu servire foarte atentă și cu porții extrem de generoase și gustoase.
Cu aceste ultime detalii culinare ne despărțim de Egipt, această țară pe care putem afirma acum că am străbătut-o de la nord, de la malul Mediteranei, din Alexandria, până în cel mai sudic punct al ei, la granița cu Sudanul. în Abu Simbel.
Și ce călătorie complexă și plină de substanță a mai fost!
2 răspunsuri