Călătoria noastră în zona Caucazului a avut ca primă destinație capitala Armeniei, locul unde am aterizat inițial și de unde am pornit road trip-ul prin cele două țări vecine, Georgia și Armenia.
13 iulie 2019: road trip către graniță, Armenia
Am ajuns ieri de dimineață în Yerevan.
Ziua ne-am petrecut-o într-o mașină rusească închiriată, Ravon – o marcă de care nu auzisem niciodată, colindând pe drumurile Armeniei până în Georgia.
Drumuri, mult spus, în unele cazuri, pentru că sunt atât de distruse încât pe alocuri nici nu se mai vede că odată a fost asfalt pe acolo. Vestea bună este că se lucrează la ele, am întâlnit pa parcurs zeci de utilaje (bucuria lui Albert care le-a admirat și învățat pe toate), dar asta îngreunează și mai mult traficul în zonă.
Dacă reușești să treci peste acest aspect, Armenia se dovedește o țară în care munții fac legea, unde respiri frumusețea naturii, te îmbeți de liniște și te încarci spiritual când reușești să urci până la mănăstirile din piatră, vechi din anii 700-900 – printre primele locașuri de cult creștine – multe din ele fiind acum monumente UNESCO.
Mănăstirea Haghartsin Mănăstirea Haghpat Curtea Mănăstirii Haghpat
Mănăstirea Haghpat – interior Mănăstirea Haghpat – interior
14 – 19 iulie: Georgia
Despre traseul prin Georgia am povestit într-un articol separat, aici.
20 iulie 2019: ArmAs Winery, Armenia
Armenia abundă în biserici și mănăstiri vechi din primele secole ale erei noastre, dar ce se știe mai puțin, poate, este că e și un mare producător de vinuri de foarte bună calitate, din variate tipuri de struguri de origine locală.
Lipsa de informare pe partea viticolă este cauzată de decizia sovietică, din perioada URSS, de a diviza producția de băuturi pe regiuni, Armeniei revenindu-i brandy-urile, iar Georgiei vinurile, chiar dacă până atunci vinul era produs în mod egal în ambele teoritorii. Asta am aflat astăzi de la ghidul nostru care ne-a plimbat pe teritoriul podgoriei de vinuri ArmAs Estate, o fabrică de vinuri armenesti recent înființată, dar atât de bine organizată, modernizată și industrializată, încât noi am rămas impresionați de ce s-a putut realiza în doar 6 ani, pe un teritoriu stâncos și arid, unde până atunci nu trăiau decât șerpi.
Tururile organizate aici sunt, de asemenea, de o calitate nu foarte des întâlnită (și am vizitat destul de multe podgorii, în mai multe țări). Chiar și Albert s-a arătat foarte interesat de tot mecanismul industrializat prin care se obține vinul din boabele dulci de struguri. Iar masa de prânz asigurată la final este absolut delicioasă.
Tehnologia folosită Tehnologia folosită În vizită la ArmAs Winery
O afacere locală pe care noi am descoperit-o din mers, dar care ne-a cucerit pe loc ❤️
Terasa pentru masă Loc de joacă
21 iulie 2019: mănăstiri și biserici, Armenia
Și dacă tot vorbeam de biserici armenești cu mii de ani în spate, iată o colecție de fotografii cu cele vizitate de noi în aceste zile, printre munți sau în mijloc de oraș, cu muntele Ararat în fundal sau în ruine: Catedrala Etchmiadzin, biserica-mamă a armenilor, considerată și cea mai veche din lume, Mănăstirea Geghard (în apropiere se află și singurul for roman din regiune, Garni Temple), Mănăstirea Khor Virap – străjuită de Ararat din depărtare – și ruinele Catedralei Zvarnots, locul unde a fost creștinat primul rege al Armeniei în anul 301, transformând Armenia în primul stat creștin.
Catedrala Etchmiadzin – detalii Catedrala Etchmiadzin – detalii
Mănăstirea Geghard Garni Temple Garni Temple – vedere de ansamblu
Grotă în Mănăstirea Geghard Khor Virap – vedere spre muntele Ararat
Mănăstirea Khor Virap
Toate respiră istorie și păstrează primele semne ale creștinismului, în forma lui inițială.
22 iulie 2019: Yerevan, capitala Armeniei
Yerevan, orașul teraselor cochete și al femeilor elegante 🙂
Așa ne-a lăsat nouă impresia după ultimele 4 zile ale vacanței pe care le-am petrecut în capitala Armeniei. Un oraș efervescent, puternic diferit de restul țării se pare, unde lumea iese mult seara, se relaxează, se aranjează și știe să petreacă frumos timpul liber.
Simbolul celor 2800 de ani de la atestarea orașului Yerevan Strada Tashir – bulevard pietonal în Yerevan
Străduțe în Yerevan seara Vedere către Republic Square de pe o terasă pe acoperiș
Restaurant Season Tavernă în Yerevan
Are si Yerevan-ul fântânile lui dansante, în fața clădirii Guvernului, și sunt chiar frumoase.
Dar trebuie să recunoaștem că ale noastre, la București, sunt mai impresionante
Republic Square și fântâni dansante Republic Square și fântâni dansante În Republic Square admirând fântânile dansante
Dar ce locuri de joacă, ce carusele sau trenulețe?
Esplanada cu fântâni colorate din spatele resturantului Seasons e cea mai mare distracție pentru copii în Yerevan, după o zi caniculară când termometrele au arătat până la 40 grade Celsius
Ba chiar, uneori, nici adulții nu rezistă tentației
Fântâni colorate – Restaurant Season Fântâni colorate – Restaurant Season Fântâni colorate – Restaurant Season
Catedrala Sfantul Grigorie din Yerevan Moscheea din Yerevan
Un oraș unde contrastele sunt încă foarte mari, de la mașini de lux la rable ce circulă împreună pe aceleași bulevarde mari, de la blocuri în paragină la clădiri somptuoase și impresionante.
Un oraș cu fântâni luminate, cu mancare tradițională delicioasă și cu multe oportunități de amuzament pentru copii.
Un oraș care pe noi ne-a surprins și ne-a încântat deopotrivă, pe care îl părăsim acum sperând, însă, că ne vom întoarce.
Un răspuns