E luna lui Florar și uite suntem norocoși căci ne-am petrecut ziua de 1 Mai în Portugalia, alături de prieteni dragi, într-o țară pe care am simțit-o ca una dintre cele mai kid friendly dintre destinațiile vizitate.
Nu am reușit noi să colindăm toată Portugalia, dar Estoril, Cascais, Sintra și frumoasa Lisabona ne-au deschis apetitul pentru teritoriul portughez și ne-au convins că merită să revenim cândva. Evident, a cântărit mult și vremea perfectă pe care am prins-o acolo, dar cel mai mult au contat atracțiile și locurile pe care le poți vizita, alături de o companie plăcută, bineînțeles!
Așadar, în ordinea orașelor vizitate, iată ce ne-a fascinat în Portugalia, din capitală până prin împrejurimi:
Plaja din Estoril
Sau orice altă plajă de pe riviera Estoril – Cascais, la doar jumătate de oră distanță de Lisabona, este cu siguranță unul din motivele pentru care cei mici se vor simți minunat în Portugalia.
Plajele aici sunt generoase, întinse, cu nisip fin și apele oceanului de un albastru intens, pe care doar valurile spumoase îl mai tulbură la mal.
Chiar dacă am stat doar o zi, am profitat și de nisip și de valurile Atlanticului de care, sincer, mi se făcuse cam dor de la ultima noastră întâlnire, în Uruguay.
Castele în culori și forme ciudate din Sintra
Despre Sintra sunt atât de multe de spus încât e greu să le cuprinzi pe toate într-un articol, dar dacă ar fi să îi dăm un nume, cel mai potrivit ar fi să îi spunem Orașul Castelelor. Pentru că aici sunt atât de multe castele, unele foarte cunoscute altele mai puțin știute, dar fiecare cu un stil propriu original și diferit de celelalte, așa încât nu știi spre care să îți îndrepți atenția întâi.
Cert e că dacă vrei să descoperi orașul pe de-a întregul, o zi nu e nici pe departe suficientă aici. Însă, dacă timpul e limitat, vă spunem care sunt principalele puncte de atracție din Sintra pe care nu trebuie să le ratați:
Palacio Nacional da Pena (Pena Palace)
Faimos pentru culorile sale vii ce pictează zecile de turnulețe și pentru imaginea lui impresionantă cu care facinează turiștii din vârful unei coline a orașului, palatul pare a fi un castel din turtă dulce în ochii copiilor care îi trec pragul, iar eu am fost printre cei mai încântați vizitatori de acolo. Ca să ajungi la castel trebuie să urci o colină împădurită, care se poate parcurge atât pe jos cât și cu bus-uri puse la dispoziție de staff-ul locului, iar odată ajuns sus riști să te pierzi prin numărul mare de turiști. Dacă scapi cu bine din aglomerație, te poți plimba apoi pe alei mai retrase, prin întinsul domeniu al palatului, pe sub vegetația luxuriantă, pe lângă lacuri cu pești și lebede sau te poți odihni la terasa de pe acoperișul castelului.
Castelo dos Mouros (Moorish Castle)
Vis-a-vis, parcă în oglindă cu Palatul Pena, dar construit total diferit, în stil medieval, castelul Maurilor amintește de Evul Mediu, de cavaleri și de prințese ce se plimbau prin cetăți fortificate, se ascundeau în spatele unor ziduri înalte din piatră și trăiau într-o lume pe care noi nu putem decât să ne-o imaginăm acum, urcând sutele de trepte până în vârful cetății. E un traseu ceva mai dificil pentru copii, motiv pentru care noi ne-am împărțit în două tabere – unii care au ajuns până în vârf și alții care au savurat o înghețată la baza zidurilor de piatră, dar cu siguranță timpul petrecut aici a fost plăcut și pentru unii și pentru alții.
Quinta da Regaleira
Un castel cu totul altfel de ceea ce am mai văzut până acum, un loc al simbolurilor și al tainelor unde arhitectura ușor bizară, tunelurile subterane întunecate și puțurile adânci, cu forme spiralate, se îmbină într-un spațiu mistic ce pare acum cucerit de natură. Înveșmântat în verde și ascuns de priviri pasagere, lăsându-se descoperit doar parțial turiștilor ce vin să îl viziteze, este de departe cel mai fascinant loc pe care l-am văzut aici și chiar de nu i-am descoperit noi toate secretele, gândul ne-a rămas la semnificațiile ascunse care au stat la baza acestei construcții misterioase.
Boca do Inferno în Cascais
De fapt întregul Cascais merită descoperit, ușor, în pas de plimbare; cu străduțele lui pietruite în mozaic, zidurile împodobite de rugi cu flori roz aprins și faleza cu vedere spre micul golf încărcat de bărcuțe, orășelul pescăresc e o mică bijutierie la malul oceanului, motiv pentru care a devenit o stațiune turistică tot mai des căutată în ultimul timp.
Totuși, cea mai cunoscută atracție din oraș rămâne „Gura Iadului” (Boca do Inferno), o grotă săpată în mod natural de apa oceanului în faleza stâncoasă ce creează un spectacol unic, mai ales în lunile reci, când valurile învolburate și spumoase dau naștere unui concert înspăimântător al naturii, alături de șuierul vântului ce le acompaniază.
Noi am prins însă o zi caldă și senină, astfel încât ne-am bucurat doar de peisajul spectaculos, am făcut poze peste poze și ne-am delectat apoi cu o înghețată delicioasă pe terasa de la intrare, înainte să plecăm.
Cabo da Roca sau cel mai vestic punct european
La jumătate de oră distanță de Cascais, un alt obiectiv atrage turiștii în Portugalia ca un magnet: pe un platou încărcat de flori sălbatice și spulberat de vânt, un far colorat în roșu și un monument din piatră marchează locul unde Atlanticul atinge pentru prima dată pământul european. Aici în Portugalia e cel mai vestic punct continental, iar vederea spre oceanul nesfârșit ce se întinde în față merită tot efortul de a rezista vântului nemilos ce bate aici fără oprire.
Privim în jos către valurile înspumate ale oceanului ce lovesc stâncile malului abrupt, facem câteva poze grăbite și fugim înapoi la căldura din mașina lăsată în parcare. Parcă prea departe de noi acum, cu frigul ce ne intră în oase, chiar dacă soarele strălucește cu putere pe un cer senin, fără niciun nor. De reținut pentru data viitoare când vom ajunge în Portugalia: o haină groasă de rezervă în rucsac nu strică niciodată, ba chiar e musai să o ai cu tine la capătul pământului (european) 🙂
Torre de Belem și faleza din Lisabona
Faleza dintre Torre de Belem și Padrão dos Descobrimentos, două monumente semnificative ale Lisabonei, este poate cea mai căutată zonă din tot orașul pentru petrecerea timpului în familie.
Spațiul pietonal lat ce trece de-a lungul râului Tagos este foarte ofertant pentru plimbări, în contrast cu îngustele străduțe din piatră ce urcă colinele orașului prin nu mai puțin turisticele cartiere Alfama și Bairro Alto. Aici, însă, copiii au suficient spațiu de alergat, de pedalat sau de plimbat cu trotinetele (chiar și cu cele electrice ce pot fi închiriate și se găsesc în număr foarte mare în această zonă, dar mai puțin sau deloc întâlnite în alte părți ale Lisabonei).
Mici chioșcuri instalate de o parte și de alta a trotuarului servesc sucuri naturale, înghețată și alte delicii pofticioșilor, iar vederea de jur împrejur este și ea foarte ofertantă – de la uriașul pod roșiatic ce trece peste râul încărcat de bărcuțe de toate felurile și mărimile, până la micile porturi pe care le ocolim în plimbarea noastră ca să ajungem la cele două monumente ce mărginesc faleza.
Primul dintre ele, Torre de Belem, este și cel mai cunoscut, fiind inclus în lista UNESCO World Heritage de mai bine de 35 de ani. Cu o arhitectură foarte dantelată, pare un turn dintr-un castel pentru păpuși, dar motivul construcției lui a fost unul foarte serios, fiind folosit în scop militar și de apărare a orașului. La baza turnului, o mică plajă oferă acces direct la apele râului pe care turnul a fost construit. Acum, acesta are doar rol turistic și poate fi vizitat inclusiv în interior, contra unei taxe de 6 euro pentru adulți și gratis pentru copiii cu vârsta mai mică de 12 ani.
La celălalt capăt al falezei, la o distanță de aproape 1 km, este un alt monument-simbol al Lisabonei, Padrão dos Descobrimentos, amintind de călătoriile navale ce porneau din Portugalia cândva către locuri îndepărtate ca India și Orient. Și aici interiorul este accesibil vizitatorilor și se poate urca pe platforma de belvedere, la același preț de intrare ca și la Belem Tower.
Cristo Rei în Lisabona
Poate nu e primul loc care îți vine în gând pentru copii în Lisabona, dar cum noi suntem pasionați de înălțimi și orașe văzute de sus, a fost primul loc unde am mers, odată ajunși în capitala portugheză, și mărturisim că ne-a plăcut foarte mult.
Statuia lui Iisus ce își întinde mâinile asupra orașului amintește de mai cunoscuta imagine din Rio de Janeiro și reprezintă un simbol al păcii, ca urmare a impactului pe care cel de-al Doilea Război Mondial l-a avut asupra omenirii. Acum sanctuarul are atât rol turistic cât și religios, fiind accesibil turiștilor contra unei taxe de 6 euro pentru adulți și 3 euro pentru copii, incluzând drumul cu liftul până la platforma de la picioarele lui Iisus.
Vederea de sus către râul ce străbate orașul, către Podul 25 de Abril și către cartierele Lisabonei este impresionantă, iar paltforma de la baza sanctuarului, unde se găsesc și alte simboluri religioase, este atât un spațiu de odihnă, la umbra livezii de pomi ce crește aici, cât și un spațiu de plimbare, fotografie sau joacă, pentru cei mai mici dintre noi.
În plus, odată ajunși aici, ne-am pierdut pașii puțin și prin cartierul Almada, un vechi sat pescăresc, în mare parte părăsit acum, dar care păstrează urmele vieții pescărești de altădată. Acum, găsești aici alei de-a lungul râului, semi-plaje cu ieșire la râu, mici parcuri amenajate din loc în loc și un lift vertical care oferă, de asemenea, o vedere panoramică spre întreaga Lisabonă.
Cartierul Alfama din Lisabona
Parcurs pe jos sau în sunetul roților de tramvai, cartierul tradițional al Lisabonei nu este ratat de niciun turist ce ajunge aici. Chiar dacă străzile sunt înguste, de multe ori în pantă, pietruite și poate nu cele mai prietenoase cu piciorușele micilor turiști, nu ai cum să ratezi farmecul zonei, explozia de culori din vitrine, muzica fado ce se aude surd din localurile deschise la fiecare colț de stradă, clădirile cu balcoane dantelate și obiectivele turistice ale locului.
Așa că am urcat și noi până la catedrala orașului (Sé de Lisboa), admirând fiecare colț de stradă ce ne apărea în față, pierzând vremea în fața magazinelor de suveniruri și rămânând pe loc, impresionați de pantele abrupte pe care tramvaiul galben al Lisabonei urcă și coboară neîncetat, plimbând în sus și în jos turiști și oameni de-ai locului deopotrivă.
Plimbarea cu tramvaiul 28 în Lisabona
Însă, cea mai mare atracție pentru noi, cei mici, a fost – așa cum spuneam – tradiționalul tramvai galben al Lisabonei, faimosul număr 28 ce traversează cele mai turistice zone ale orașului. Tramvaiul este mai tot timpul încărcat de turiști care, odată ajunși aici, bifează negreșit o plimbare în micul vagon pe șine, chiar dacă îngesuiți și, de multe ori, în picioare.
Chiar și așa, acesta are farmecul lui, de la vântul ce intră pe ferestrele deschise și ni se joacă în păr în timp ce tramvaiul urcă și coboară pe străzi înguste, până la piețe și catedrale pe lângă care trec alte și alte tramvaie. Uneori pare că se lipește de clădiri, alteori trece la limită de mașini parcate pe o parte și pe alta a șinelor și de multe ori coboară cu așa o viteză încât plimbarea în sine devine o aventură plină de emoții și adrenalină pentru copii și adulți deopotrivă.
Pasteis de Belem la Mănăstirea Jeronimos din Lisabona
Dar nu numai locurile din Portugalia atrag ca un magnet, ci și gustoasele delicatese pe care le găsești aici. Știm deja despre celebrele Pasteis de Nata, desertul tradițional portughez celebru în lume.
Dar, poate nu știați că rețeta delicioasă își are originea lângă și mai celebra Mănăstire Jeronimos din Lisabona (locul unde se află și mormântul lui Vasco da Gama). Acolo, călugării mănăstirii au creat pentru prima dată deliciosul desert, iar forma lui originală poartă numele de Pasteis de Belem. Așa că, oricâte Pasteis de Nata am fi mancat, am ținut neapărat să ajungem și la patiseria originară de lângă mănăstirea Jeronimos, unde am înfulecat cu poftă delicioasele Pasteis de Belem.
Telecabina și Marina din Lisabona
Două locuri pe care le-am descoperit într-o vizită ulterioară a noastră în Lisabona, dar care au fost foarte îndrăgite de copii. Ambele se găsesc în apropierea podului Vasco da Gama, chiar una lângă alta. E o zonă nou renovată și care arată foarte bine.
Plimbarea cu telecabina din Lisabona costă 9 € pentru adulți și 6 € pentru copiii cu vârsta de peste 3 ani, dar pot fi achiziționate și biletele pe un singur sens, iar pentru întoarcere o plimbare pe esplanada marinei e foarte potrivită.
Înghețata artizanală portugheză
Și dacă tot vorbim de delicatese, preferata mea rămâne totuși înghețata, iar aromele portugheze nu fac decât să îmi întărească preferințele. E musai să încercați combinațiile de gusturi oferite de localurile specializate în înghețată din Portugalia și vă asigur că aromele o să vă cucerească, fie că e vorba de mentă cu ananas, de pasteis de nata sau de orice alt gust portughez original.
Sau dacă nu… măcar o limonadă reușește să vă răcorească la fel de bine în zilele însorite din Portugalia!
Bonus pentru părinți
În toată plimbarea noastră, nu am uitat nici de părinți, care s-au destins și s-au delectat în aceeași măsură ca și noi cei mici. Așa că, dacă vreți două recomandări de locuri în Lisabona unde se mănâncă un pește bun și unde se bea o bere cu tradiție, le lăsăm aici:
Restaurant Ponto Final
Un super restaurant cu vedere spre Lisabona, descoperit dintr-o întâmplare: Ponto Final e un loc ascuns printre clădirile încărcate de graffiti din vechile sate pescărești, pe partea cealaltă a râului, la poalele statuii Cristo Rei, în cartierul Almada.
O pată de galben cu ieșire pe pontonul de piatră, unde mesele sunt mereu pline, mâncarea gustoasă, personalul amabil și voia bună curge vrând-nevrând. Și pentru că e mereu plin, e bine să faceți rezervare cu puțin timp înainte la telefon, ca să fiți siguri că prindeți locuri la masă.
Muzeul berii din Praça do Comércio
Un loc ce adună specialități diferite ale acestei populare băuturi, dar povestește și istoria producătorilor de bere portugheză, plimbându-te printre panouri și exponate. Museo de Cerveja a fost o surpriză interesantă pentru noi, care s-a încheiat pentru adulți cu o degustare pe măsură la finalul turului (noroc că aveau și sucuri aici!).
>> Unde ne-am cazat: la Vila Gale Opera, lângă Podul 25 do Abril. | Vezi și alte locații de cazare din Lisabona aici: Cazări Lisabona.
Și uite așa, din poveste în poveste am trecut prin tot traseul nostru din Portugalia, am răsfoit toate pozele și am ajuns la final… iar nouă deja ne e dor de locurile acestea frumoase, cu miros de soare și de ocean.
